Terapia prin acte de binefacere

By  | 

Mai presus de binefacerile intrinsece ale unei atitudini solidare, investind în acte de altruism nu-i ajuți doar pe cei din jur, ci și pe tine. Află cum.

Deși gentilețea nu se bucură, la modul general, de presă bună, pentru că este adesea confundată cu slăbiciunea (nu știi să spui nu, nu știi să te pui pe tine mai presus de orice, etc), un lucru este însă indubitabil: activitățile altruiste îți ameliorează imaginea de sine, te ajută să construiești relații mai bune și mai durabile cu cei din jur și îți permit să te vezi într-o lumină pozitivă.

A avea grijă de ceilalți: o manieră de a avea grijă de tine.

O activitate benevolă este și ea, până la urmă, o ”muncă”. Ca în orice alt domeniu, trebuie să pui la punct un buchet de sarcini care ”lucrează” în vederea unui anume obiectiv. Diferența este că alegi să faci ”munca” asta fără nici o constrângere exterioară. ”Libertatea de care te bucuri atunci când săvârșești un act altruist te ajută să te exprimi mai ușor, fără teamă de imaginea pe care o proiectezi sau eventualele repercursiuni”, explică Angela Constantinescu, psiholog clinician. De la gesturi mărunte, să ajuți o bătrână să-și care sacoșele de cumpărături până acasă sau să te oferi să stai cu copilul unei prietene, până la activități de amploare, să te înscrii la Crucea Roșie sau la Cantina Săracilor, altruismul îți dă sentimentul apartenenței la societatea și lumea în care trăiești.

Solidaritatea, un răspuns dat individualismului universal.

Într-o epocă a globalizării, cultului performanței și vieților virtuale, relațiile sociale s-au redus în mod considerabil. Creșterea numărului familiilor monoparentale, distanțarea geografică datorată locului de muncă, creșterea intervalului de timp dedicat traiectoriei casă-job, intensificarea constantă a ritmurilor de viață, ne împing pe fiecare către individualism.

”Aceste noi condiții de viață tind să dezumanizeze raporturile umane, de altfel din ce în ce mai… virtuale. Accentul se pune pe îndeplinirea obiectivelor: să-mi termin studiile, să reușesc în carieră, să-mi fac o familie, să-mi cumpăr o casă, etc”, povestește psihologul.

Relațiile ce se stabilesc în cadrul activităților benevole, pe de altă parte, se opun complet tuturor acestor ”reguli” sociale. În primul rând pentru că nu se supun nici unei presiuni, fiind gratuite, și în al doilea rând pentru că e vorba de crearea de legături sociale reale, palpabile.

Fericirea din spatele gesturilor marunte

Altruismul: motive inconștiente.

Ca majoritatea actelor și deciziilor noastre, alegerea investirii într-un act altruist nu scapă rațiunilor inconștiente. ”Aici e vorba de mecanismele de reparare: ”reparându-l” pe celălalt, încerci să-ți rezolvi propriile conflicte interioare- culpabilitate, recunoștință, rușine, proastă imagine de sine, etc… altruismul poate fi un răspuns la mai multe probleme”, atenționează d-na psiholog Constantinescu.

În subconștient, credem că ajutorul pe care-l oferim, oricât de modic ar fi, ne va fi oferit și nouă la un moment dat. E oarecum aceeași idee ca aceea care a stat la baza filmului Dă mai departe, cu Kevin Spacey în rolul principal. Karma, fie ea pozitivă sau negativă, se întoarce la cel care a ”chemat-o”.


Comments

comments