Te transformi in barbat la locul de munca?

By  | 

Daca ne-am intoarce in timp si i-am povesti unei femei din anul 1760, de exemplu, ca in secolul XXI va ajunge sa conduca o afacere multinationala si ca va sta pe aceeasi „treapta sociala” cu sotul sau, este foarte probabil ca saraca fata sa lesine sau sa ne trimita sub escorta la casa de nebuni! Mai rau, daca i-am spune ca de la rotunjimile rubensiene va ajunge „o scindura” care, daca depaseste pragul de 50 de kilograme se pune repede pe slabit, ar fi de-a dreptul socata de „ciudateniile” lumii moderne.

Ce sa mai vorbim de faptul ca isi va lasa odraslele in grija bonelor si le va vedea doar la sfarsit de saptamana, ca orice femeie corporatista care nu are timp si de familie?! O asemenea informatie nu ar trebui sa ajunga niciodata la urechile unei doamne respectabile de secol XVIII! Ar fi oripilata!

Imagineaza-ti ca in acele timpuri, o femeie nu era educata sa gandeasca in termeni individualisti, ea apartinand exclusiv sferei casnice. Nici nu se putea pune problema unei femei-afacerist, exceptiile, extrem de rare, fiind ridiculizate sau tratate ca niste „malformatii sociale”.

De altfel, femeile nu au avut drept de vot pana in 1928, nu puteau intenta divort si nu erau, propriu-zis, mostenitoarele averii familiei lor, pentru ca sotul „prelua” banii si afacerile socrului. Asta nu inseamna neaparat ca erau persecutate de „legea tatalui” asa cum prefera feministele sa denumeasca „uzantele patriarhatului”, ci doar ca o societate care a fost creata de barbat si care s-a dezvoltat pe seama unei experiente aproape exclusiv masculine se adapteaza destul de greu la noile legi ale egalitatii intre sexe.

Lasand la o parte imaginea femeii secolelor trecute, dar si discursurile feministe moderne, de cele mai multe ori exagerate si lipsite de adevar, trebuie sa recunosti ca este incredibila povestea emanciparii „doamnelor” si faptul ca au ajuns, dupa secole de tratative la nivel social si politic, sa puna semnul egal intre ele si barbatii lor. Aceasta scurta trecere in revista iti arata cel mai bine unde ai ajuns pe scara sociala si ce s-a schimbat in viata ta, adica aproape totul! Dar are aceasta medalie si un revers? Exista, oare, si efecte adverse ale integrarii totale a femeii in cultura corporatista?

COSMO a incercat sa afle adevarul despre femeia din companii si despre procesul de masculinizare care a inceput in momentul in care cariera a devenit mai importanta decit viata de familie, feminitatea si momentele de relaxare.

Biropata androgina, femeia noului secol?

Intr-o seara, in timp ce stateam in fata televizorului, am vazut o reclama extrem de haioasa pentru niste vitamine recomandate ca remediu la „sindromul biropatului”, adica la stresul si oboseala determinate de faptul ca, in loc sa ne terminam ziua de munca relaxandu-ne la o terasa, ajungem cel mai probabil direct in pat, la ore tarzii in noapte. Dupa ce am ras pe saturate de creativitatea termenului „biropat”, mi-am dat seama ca aceasta este realitatea cruda cu care se confrunta mai toti cunoscutii mei!

Daca din 7 zile ale saptamanii, 5 presupun acest ciclu birou-pat, atunci putem spune pe buna dreptate ca viata noastra se desfasoara la serviciu, familia si timpul liber trecand automat pe planul doi. Logic ca daca asa se prezinta existenta noastra, atunci trebuie sa se fi produs si ceva schimbari fizice si psihice extrem de necesare pentru ca femeia noului secol sa faca fata solicitarii profesionale, intr-un mediu total diferit fata de cel in care munceste de secole, adica familia. Aceasta este una dintre explicatiile logice date fenomenului de masculinizare a femeilor care urca rapid in ierarhia profesionala.

Mai mult, sociologii de la Universitatea Harvard au aratat ca o societate pastreaza „in memorie” amintirea vechilor legi nescrise si nu se schimba peste noapte. Asa ca modificarile fizice, dar si comportamentale determinate de faptul ca femeile imita „apucaturile de la birou” ale barbatilor sunt componente ale unui proces natural de tranzitie.

Cercetatorii au dezvaluit si faptul ca schimbarile fizice constau in eliminarea „semnalmentelor feminine” cu ajutorul dietelor draconice care duc, inevitabil, la un corp filiform, de androgin. Lipsa rotunjimilor care definesc feminitatea, dar mai ales fertilitatea si maternitatea, contribuie puternic la acceptarea femeii in mediul corporatist (companii multinationale puternice), un domeniu traditionalist si conservator in care, pana acum, doar barbatii aveau ceva de spus.

Mai mult, unele companii impun o tinuta foarte conservatoare, care exclude fustele scurte sau decolteurile, dar, de cele mai multe ori, femeile din firmele mari o adopta fara ca un reprezentat al conducerii sa le-o ceara. In acest fel, riscul de a nu fi luate in serios, sau de a fi considerate superficiale este diminuat dramatic. Pe de alta parte, femeile aflate pe o functie de conducere ajung sa fie la fel de dure sau chiar mai severe decat barbatii, tocmai pentru ca au adoptat comportamentul liderului traditional… barbatul.

Familia… de la birou

Intr-una din cladirile moderne de birouri din centrul Capitalei, acele impozante structuri din otel si sticla, se afla si biroul Alexandrei, o ardeleanca din Arad care s-a mutat in Bucuresti acum mai bine de 10 ani. Alexandra este maritata si are o fetita superba pe care a crescut-o pana la varsta de 2 ani, cand a trebuit sa se intoarca la serviciu, la firma pentru care lucreaza de mai bine de 4 ani.

„Muncesc din primul an de cand am venit in Bucuresti. Am fost secretara, PR specialist, manager, corector pentru o revista si, intre timp, am slabit cam 30 de kilograme. Nu stiu precis daca «nebunia slabitului» a fost determinata de ritmul alert de la birou sau de faptul ca nu ma simteam bine in pielea mea. Cred ca, pana la urma, adevarul se afla undeva la mijloc”, explica Alexandra. „Nu pot spune ca nu m-a angajat cineva pentru ca eram grasa sau ca am fost persecutata la locul de munca… nu a fost niciodata vorba de asa ceva!”

Astazi, Alexandra este o femeie de succes, conformindu-se tuturor cerintelor culturii corporatiste – a escaladat rapid ierarhia profesionala, are un corp bronzat si antrenat la saloane cu staif, este imbracata cu gust si are un birou cu o dimensiune proportionala cu functia sa de conducere. Dar, cu toate ca din punct de vedere profesional totul merge struna, recunoaste cu regret ca nu prea are timp sa stea cu fetita sau cu sotul si ca nu este deloc incantata de faptul ca trebuie sa faca aceste sacrificii pentru „a infrunta” cerintele de la locul de munca.

„E ciudat ca nu am plans cand am ajuns acasa si mi-a aratat bona un desen foarte dragut al copilului meu. Am simtit doar o strangere de inima, gandindu-ma ca nu am fost langa ea cand l-a facut. Am plans, in schimb, prosteste cand am vazut un episod din „Sex and the City”, in care Miranda vine acasa si descopera ca baietelul sau ii spunea bonei mama. M-au cuprins o furie si o disperare cumplite! Nu stiam ce sa fac”, dezvaluie Alexandra.

Putem spune ca ne petrecem mai mult timp cu „familia de la serviciu” decat cu cea de acasa? Cu siguranta. Acest fapt determina si toate „malformatiile sociale” pe care le traim in fiecare zi.

Mitul secolului

Femeile sunt mai bine platite decat barbatii?

In Romania, barbatii castiga cu peste 10% mai bine decat femeile, salariul mediu brut fiind de 1.560 de lei fata de cel al femeilor – de 1.395 de lei, conform noului studiu efectuat de Institutul National de Statistica (INS), informatiile provenind de la aproape 18.500 de firme care activeaza la nivel local.

Cea mai mare diferenta in ceea ce priveste nivelul de salarizare a fost observat in domenii ca industria prelucratoare (de 30,8%), comert (26,9%), intermedieri financiare (25,7%), sanatate si asistenta sociala (25,4%), hoteluri si restaurante (21%). In schimb, romancele ocupa majoritatea functiilor de tehnicieni, maistrii (61%), functionari administrativi (68,4%) si specialisti cu ocupatii intelectuale (56,7%).

La nivelul Uniunii Europene, insa, barbatii au salarii mai mari cu 15%, a dezvaluit ultima statistica efectuata de specialistii Comisiei Europene. De altfel, din anul 2003, cand diferenta s-a diminuat cu un procent, nu s-a mai inregistrat nici o schimbare. Nici segregarea in ceea ce priveste domeniile de activitate nu s-a modificat de ceva timp, prezenta femeilor in companii mentinandu-se la un nivel constant de 33%, acelasi procentaj intalnindu-se si pe scena politica.

Femeile care ocupa posturi de conducere in corporatiile americane au salarii mai mari cu 19% fata de barbatii aflati pe aceeasi functie, spun studii recente efectuate de un grup de cercetare in domeniul profesional, The Corporate Library.

Salariul mediu pentru functiile de directori executivi si generali in cazul femeilor este de 120.000 de dolari, fata de 104.000 de dolari pentru barbatii aflati pe aceleasi posturi. Raportul a presupus analizarea informatiilor provenite de la mai mult de 3.000 de companii si 25.000 de directori.

Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *