Religia lumii intregi: tineretea!

By  | 

Primul rid, primul semn că îmbătrânești. Cum a devenit procesul de îmbătrânire un subiect paria, un tabu despre care nimeni nu vrea să audă.

Ascultând discursul lui Ellen DeGeneres de la Oscarurile de anul ăsta, nu am avut cum să nu fiu marcată de aceste două afirmații care, trecând peste tonul glumeț, ascundeau, precum un înveliș dulce, o pastilă amară: ”Nu spun că filmele sunt cel mai important lucru din lume. Nu spun asta pentru că cel mai important lucru din lume este tinerețea”.

Poți spune cu mâna pe inimă că Ellen nu a atins, poate fără să vrea, punctul nevralgic al întregii societăți, dar mai ales al femeilor? Nu suntem oare toți din ce în ce mai obsedați de acea frumusețe pe care numai pe la 20 de ani o ai, acea candoare a inocenței, a începutului de drum, când totul pare rupt din povești și nimic nu ne umbrește zâmbetul, nici un rid, nici o amintire neplăcută?

Ce este criza varstei de mijloc?

Am creat Photoshopul și l-am ridicat pe un piedestal, am creat corectoare de toate felurile și texturile pentru a masca un proces natural, care ar trebui să fie privit ca unul evolutiv, nu distructiv. Am creat mai departe anti-celuliticele doar pentru a nu recunoaște că este normal să ai celulită… 99% dintre femei au, așa cum 100% dintre femei au riduri și piele lăsată.

Acestea sunt adevăruri pe care, undeva, în noi, nu vrem să le acceptăm. Ne spunem că putem înșela timpul, că putem “trage” înapoi anii și suntem mândre dacă nu ne arătăm vârsta.

Ne-a îmbolnăvit Hollywood-ul de obsesia veșnicei tinereți? Nu cred. Poveștile din copilărie vorbesc despre vrăjitoare care au plătit scump pentru încercarea disperată de a nu îmbătrâni. La fel plătesc acum și femei aflate în bătaia reflectorului și care au făcut totul ca să nu-și arate vârsta, iar încercările lor au eșuat lamentabil, lăsându-le fața schilodită. Liza Minnelli și Kim Novak au fost puse la zid la Oscarurile 2014 pentru că au îndrăznit să ”se joace” cu operațiile estetice, iar Meryl Streep și Sally Field, amândouă trecute de 64 de ani, au fost lăudate pentru naturalețea cu care-și poartă vârsta.

Cele mai mari temeri ale femeilor

Dar pe cine păcălim?! Cele două actrițe lăudate s-au folosit și ele din plin de minunile tehnologiei cosmetice, fie că a fost vorba de operații sau tratamente, doar că ele au reușit să arate mai tinere fără nici un efect advers dizgrațios. De altfel, am fost siderată să citesc tot felul de comentarii acide referitor la decolteul decent al mamei lui Matthew McConaughey, venită să-și susțină fiul. În unul dintre ele i se transmite că o femeie bătrână ar trebui să se acopere până la gât. Mesajul real spune de fapt asta: ”Dacă nu ai trecut prin cel puțin zece liftinguri, nu-ți pune decolteu”.

În concluzie, te întreb: Pe cine păcălim? De ce dăm dovadă de ipocrizie și punem la zid femei care au încercat să sfideze regulile nedrepte impuse femeilor în vârstă, precum mama lui Matthew, sau pe cele care au eșuat în încercarea de a-și recupera tinerețea?

Nu facem același lucru ca și ele, noi, femei tinere?! Nu avem dulapuri pline cu tot felul de cosmetice care promit să ne mențină tinere, tonifiate și fără nici un… defect? Nu ne rugăm și noi la același zeu al tinereții veșnice la fel ca actrițele de la Hollywood?

Te sfătuiesc să stai puțin să te gîndești dacă toate aceste reguli impuse femeilor trecute de o anumită vârstă își au rostul și să te pui în locul lor. Ai vrea să ți se spună ce ai voie să îmbraci și ce ai voie să faci?!

3 greseli de machiaj care te maturizeaza

Părerea mea sinceră este că toată această goană după veșnica tinerețe și toată ipocrizia care vine la pachet sunt rezultate ale neîncrederii pe care o avem în noi. Toate aceste artificii disperate de a masca procesul natural de îmbătrânire rezidă din faptul că nu învățăm să ne iubim așa cum suntem și că încercăm toată viața să ne remodelăm după un un ideal care trăiește în mintea noastră până când sfârșim epuizate, dezamăgite, poate schilodite, realizând că nu-l vom atinge niciodată.

Oare nu a venit momentul să ne oprim? Oare nu a venit epoca în care noi, femeile, să ne acceptăm ridurile și să nu mai numim defecte semnele vârstei care spun că ai trecut la o nouă etapă a vieții cu alte lecții de învățat, cu alte experiențe de trăit?

Te rog, în concluzie, să crezi că se poate face primăvară cu o floare și să te accepți așa cum ești. Și să încetezi să te mai pui la zid pentru un rid, pentru un kilogram în plus, pentru o coajă de portocală, pentru o pată pigmentară. Și nu o mai judeca nici pe femeia din fața ta, nu merită asta!


Comments

comments