OCD, anxietate și depresie – ne mândrim cu ele?

By  | 

Trăim vremuri cu multă presiune, în care colegii de birou se întrec în cine se luptă cu cel mai mare stres și prietenii aruncă încolo și-ncoace cu termeni precum OCD, anxietate și depresie. A devenit sănătatea mentală un soi de teren de luptă pentru competiția socială? Annie Brookstone, colaboratoarea noastră, investighează.

E o după-amiază tipică de duminică, te-ai întors de la prânz cu fetele și te-ai cuibărit pe canapea, încercând să scapi de proverbiala tristețe duminicală blocând mental faptul că în doar câteva ore te vei reîntoarce la birou.

Îți scoți telefonul ca să te scrollezi leneș pe Instagram și dai peste un meme care te face să râzi: e o imagine cu o femeie care plânge, însoțită de următorul text – ”Acel sentiment când până și depresia ta e deprimată”. Dai like și forwardezi fotografia amicei tale de la birou, care-ți răspunde cu un emoji care plânge în hohote. În ultima decadă, lumea a evoluat mai repede decât în oricare altă perioadă, în multe feluri în bine – acum există tutoriale despre cum să-ți decolorezi părul, nu mai trebuie să te bazezi pe noroc chior, poți să comanzi katsu curry de la restaurantul japonez din oraș cu doar o apăsare de buton și sănătatea mentală e un subiect discutat deschis și cu compasiune, în loc să rămână ascuns, forțându-te să te lupți cu el în tăcere.

E un lux de care generația părinților noștri nu s-a bucurat – există zile dedicate discuțiilor pe tema bunăstării emoționale. Celebrități precum Demi Lovato, Lady Gaga, Miley Cyrus și Russell Brand vorbesc frecvent despre lupta lor cu boli precum depresia, anxietatea și tulburările bipolare – dând astfel șansa milioanelor de oameni să răspundă cu: ”Da, asta simt și eu!” Și peisajul profesional s-a schimbat, tot mai mulți șefi recunosc problemele de sănătate mentală, fiind astfel lăudați public pentru deschiderea lor către întreg spectrul sănătății, atât fizice, cât și emoționale.

Utilizări greșite comune

Și totuși, în vremuri în care trebuie să împărtășești ce ai mâncat la prânz și cum te-a făcut asta să te simți, există o linie fină între destigmatizarea bolilor mentale și din ce în ce mai deasa utilizare greșită a terminologiei sănătății mentale pe platformele de social media.

Bolile mentale par să fie colecționate mai ceva ca paletele de machiaj, comparate și discutate în detaliu în spațiul public. Oamenii glumesc despre nivelul lor de anxietate postând imagini dramatice în alb și negru cu citate despre sinucidere și autovătămare. Postează pe Instagram meme-uri în care arată cât de OCD sunt. Cumva, în cadrul procesului de înlăturare a stigmei asociate cu bolile mentale, ne-am îndepărtat de la subiect într-un fel cel puțin ciudat. Conform Athenei Lazarides, psiholog, ”e o diferență imensă între normalizarea bolilor mentale și romantizarea simptomelor patologice ale acestora.”

Vezi exemplul starului Youtube Savannah Brown, în vârstă de 21 de ani, care a postat anul trecut un clip video numit Romanticization of Mental Illness. ”E un subiect apropiat mie”, spune ea, descriind lupta cu care se confruntă zi de zi cu probleme de anxietate și tulburări alimentare. E o rugăminte sinceră și pasională la adresa ”tendinței nesănătoase de a perpetua anumite idei despre sănătatea mentală în social media”.

În clip – care la momentul publicării acestui material strânsese mai bine de 4000 de comentarii – Brown spune, ”E foarte la modă să suferi de anxietate”, tonul vocii sale transmițând ceea ce simte orice persoană diagnosticată cu tulburări de anxietate: ”Vrei asta? Pe bune?”

Spune că meme-urile care ne inundă telefoanele sunt ”haioase și cool și e ușor să te identifici cu mesajul pe care-l transmit” – asta dacă nu cumva chiar ai fost diagnosticată cu acea problemă și nu poți să mergi la o petrecere pentru că nivelul tău de anxietate te sugrumă până în punctul în care socializarea te face să-ți fie rău fizic și te simți ca și cum pe pieptul tău se odihnește un elefant. ”Ideile astea au o conotație negativă pentru că pot afecta felul în care e percepută acea problemă”, spune Brown.

Jenni Regan, consultant social media pentru Mind, asociația de caritate care se ocupă de sănătatea mentală, tine să-i dea dreptate. ”E o mare diferență între o boală diagnosticată și faptul că te simți într-un fel anume”, spune ea. ”Anxietatea e o boală atât de comună și cei care vorbesc despre ea pot să o simtă în moduri complet diferite.”

”Să recunoști câteva simptome și să-ți abrogi un diagnostic poate fi periculos”, spune Lazarides. E ca și cum cauți pe Google durere de cap și WebMD îți spune că ai un anumit tip de cancer. ”Cu toții ne-am simțit triști la un moment dat al vieții noastre, dar să te identifici cu anumite elemente ale unei tulburări depresive sau de anxietate e altceva decât să treci cu adevărat printr-un episod exploziv de depresie.

Internetul perpetuează ideea că dacă simți ceva ”negativ”, ceva e probabil în neregulă cu tine. Dacă ai trecut printr-o despărțire, de exemplu, e normal să te simți furioasă și iritabilă. Asta nu înseamnă că suferi de depresie, înseamnă pur și simplu că ai fost rănită sentimental, o boală veche de când lumea.”

Citeşte continuarea materialului în ediţia de februarie a revistei Cosmopolitan.

FOTO: Getty Images, Allstar. Traducere și adaptare: Roxana Dobriță

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *