Esti TEHNOdependenta?

By  | 

Nu ne mai strigam prietenii de sub balcon, ii sunam din fata blocului, folosim SMS-ul pentru a comunica (de la numai citiva metri distanta) lucruri pe care le-am putea spune intr-un simplu dialog, am inlocuit agenda si pixul cu tastele, biblioteca e goala sau neatinsa – caci putem rasfoi orice gen de publicatie pe computer, socializam online, ne facem cumparaturi din fotoliu, ne exprimam sentimentele prin fete galbene si dragalase ori ppt-uri… Si am putea continua la nesfirsit cu toate „corvezile” de care ne scuteste tehnologia. Iar evolutia ei fulgeratoare ne promite parca tot mai multe facilitati in viitor… Da, nu exista nici o indoiala, tehnologia ne-a revolutionat vietile suta la suta. Dar realizezi oare in ce ne-am transformat?

E-ducatie

In ciuda faptului ca accesul nostru la informatii este cu mult mai facil decit acum numai citiva ani – cind uitam de noi stind in biblioteci sa studiem cartile roase de timp -, alternativa informatizata pare sa descurajeze lectura. Generatia actuala nu mai conspecteaza cu pixul, ci selecteaza cu cursorul pasajele pe care le crede importante, iar ochii obosesc mai repede, ca sa nu mai vorbim despre faptul ca, in loc sa ne solicitam memoria pentru a ne reaminti anumite lucruri, introducem doar un cuvint-cheie in motoarele de cautare si problema e rezolvata.

SMSocializare

Sigur, e foarte simplu sa comunici prin SMS sau Mess chiar si cu colegul de banca in timpul cursurilor sau pentru a-i spune unui camarad de serviciu ce impresie ai despre ceea ce se discuta in sedinta. Studiile arata insa ca, la tineri, aceasta facilitate este o piedica in calea dezvoltarii lor sociale. De ce? Foarte simplu, deoarece atunci cind comunicam prin mesaje scrise sau prin internet, este imposibil sa identificam indiciile non-verbale precum expresia fetei si a ochilor, postura si eventualele gesturi ce insotesc spusele interlocutorului. Toate aceste lucruri pe care nu le putem vedea ne-ar putea da informatii pretioase (si reale) despre ceea ce simt si gindesc cei cu care ne conversam. Fara astfel de informatii, putem percepe gresit mesajul si nu ne putem face intotdeauna intelesi (in ciuda faptului ca „emoticoanele” au fost create tocmai in acest scop). Astfel, esti nevoita de fiecare data sa-ti storci mintea pentru a descifra intentiile sau te intrebi daca ai reusit sa te faci inteleasa.

Dragostea pluteste… pe retea

Agentiile matrimoniale de pe vremuri au astazi o pondere mult mai mare decit acum citiva ani; daca atunci erau vizitate strict de citiva oameni in cautarea unei perechi de suflet, astazi, pe linga faptul ca sint online, bazele lor de date numara mii de clienti, cuprinsi intre 14 (daca nu chiar mai putin) si 80 de ani. Cit despre intentiile fiecaruia, acestea variaza de la prietenie (la nivel de corespondenta sau nu), dragoste, casatorie, pina la sex (ba chiar in grup)… In fine, fiecare cu dorintele sale!

Ce-ar fi sa ignoram o clipa prezenta tehnologiei? Hai sa incercam sa ne amintim cum e atunci cind cunosti o persoana, cind o vezi pentru prima data: simti energia pe care ea o emana, ii poti detecta anumite trasaturi de caracter din simplele-i gesturi, din inflexiunile si tonurile vocii. Te lasi fermecata de zimbetul, de parfumul celuilalt, ii poti simti emotiile si multe alte particularitati. Sau poti sa constati ca nu te poate privi in ochi ori ca nu e o persoana foarte comunicativa (multi oameni sint extrem de generosi la taste, dar foarte scumpi la vorba)… Toate aceste indicii sint imposibil de detectat virtual.

Nu-mi easpunzi la ESEMES?!?!

Refrenul asta spune mai mult decit niste simple vorbe. Incearca sa-ti dai seama (sau sa-ti amintesti din experienta ta de tehno-dependent) ce simti atunci cind cineva nu da curs „conversatiei” pe care o lansezi via SMS sau internet… Frustrare, nesiguranta, teama, tulburari, incepi sa te simti singura, respinsa, iar asta numai din cauza ca (din motive pe care n-ai cum sa le intuiesti) destinatarul n-a raspuns la mesaj.

Ai incercat vreodata sa numeri de cite ori pe zi te uiti la telefonul mobil sa vezi daca nu cumva te-a sunat cineva, desi soneria e la maximum, iar telefonul sta lipit de tine 24/24? Cu exceptia cazurilor in care melodia de la un alt telefon e asemanatoare sau similara cu a ta, verificarea constanta a telefonului e semn ca ceva nu e in regula cu tine si psihicul tau: telefonul suna doar in imaginatie, iar asta numai din cauza faptului ca esti tot timpul in alerta!

Inhibare sau dezinvoltura?

Ambele. In timp ce ne pierdem curajul de a ne adresa pe viu oamenilor, cistigam teren in „raiul” virtual; asa se explica de ce unii dintre noi, timizi si retrasi in societate, sint consumatori neobositi de pornografie sau, in cazurile mai grave, responsabili de furturi sau trafic. Sint atit de putine restrictii si atit de multa libertate virtuala, in comparatie cu lumea reala… Cit despre „intimitatea” creata cu ajutorul blogurilor, site-urilor de socializare, pe care se posteaza fotografii si detalii personale ale utilizatorilor, e intru totul falsa. Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca aceasta atitudine poate sa aduca mai tirziu regrete celor care se supraexpun.

Sursa de stres

Tirada de informatii cu care sintem zilnic invadati ne poate influenta viata total. Incepind cu timpul pe care il pierdem pentru a le procesa (cercetarile arata ca, de exemplu, cei mai multi oameni scriu pe propriul blog in timpul orelor de lucru) – mai ales ca mai mult de jumatate nu ne priveste absolut deloc -, si pina la dependenta de a comunica cu ajutorul tastelor. Ajungem sa nu mai facem diferenta intre mesajele personale si cele de serviciu (pentru ca ne verificam acasa casuta de mail de serviciu), ne micsoram cercul social in detrimentul celui virtual, si tot asa.

In ciuda celor spuse adineaori, nu putem nega beneficiile rezultate de pe urma cantitatii mari de informatii care ne asalteaza non-stop. Studiile arata ca, datorita lor, oamenii isi pot exersa si dezvolta capacitatile cognitive si abilitatea de a procesa mai multe date simultan si rapid, dar cu pretul evident al oboselii, suprasolicitarii si cel al negarii unei vieti sociale normale.

E si o parte buna?

Din fericire, da! Si nu ma refer la avantajele evidente, la faptul ca ne permite sa ne usuram existenta si ne permite sa comunicam rapid, pe distante mari, fara costuri exorbitante, si, in plus, ne ajuta sa salvam padurile pentru ca nu mai consumam hirtie (desi insasi producerea acestor aparaturi este o sursa de poluare a mediului). Pentru cei mai putin sociabili, posibilitatea de a participa activ pe forumuri si chat-room e un colac de salvare de la izolare; ei se pot alatura miilor de oameni cu o constructie psihica asemanatoare. Apoi, oamenii pe care ii uneste un ghinion comun (persoanele cu dizabilitati, bolnavi) sau cei pe care societatea ii condamna pentru preferintele sexuale gasesc un loc in care sint acceptati, intelesi si pusi la adapost.

Online dating – invitatie la introspectie

In momentul in care pui bazele unei relatii virtuale, ai marele avantaj de a-ti putea ascunde anumite defecte; eventualele trasaturi fizice sau de personalitate cu care nu te prea mindresti pot fi cu usurinta camuflate. Te descrii asa cum ai vrea ca ceilalti sa te vada, iti poti evidentia calitatile, urmind ca, la marea intilnire (in cazul in care aceasta va avea loc) sa faci tot posibilul sa te incadrezi in tiparul conturat online. Cu alte cuvinte, faptul ca te explorezi in momentul in care iti fauresti autoportretul ideal te determina sa-ti revizuiesti comportamentul, atitudinea si infatisarea. Nu in ultimul rind, cautarile pe care tu le efectuezi pe internet iti vor da ocazia sa stii exact care este perechea ideala pentru tine.

Pro sau contra?

E clar, e imposibil sa ne transformam in „e-sceptici”! Cita vreme mobilele devin o necesitate printre pensionari sau copii de gradinita (e mai comod pentru noi sa putem intra in legatura ori controla pe cei apropiati, in ciuda faptului ca sintem constienti de dezavantaje), nu ne putem impotrivi evolutiei, mai ales ca ne scuteste de multe belele. Dar incearca tot timpul sa tii minte un lucru: foloseste tehnologia in interesul tau, n-o lasa sa-si faca ea de cap cu tine!

Nu sta cu mainile pe… taste!

Poate nu-ti vine a crede, insa tu poti rasturna statisticile conform carora tot mai multi devenim dependenti de butoane. Daca tu reactionezi, si ceilalti iti vor urma exemplul!

  • Limiteaza comunicarea prin SMS sau telefonul mobil si incearca sa socializezi mai mult.
  • Stabileste-ti un timp limita pe care sa-l petreci online; gaseste-ti alte preocupari.
  • Nu te alarma daca te simti „ignorata” – adica nu primesti nici un telefon, mail, SMS, MMS, buzz, offline message etc.
  • Cauta sa petreci mai mult timp in aer liber (poate chiar incerci sa-ti „uiti” telefonul mobil acasa).
  • Renunta la muzica din casti si mergi la concerte live.
  • Revino la obiceiurile antice de a trimite scrisori, vederi sau fotografii pe suport de hirtie din concediu.
  • Rezista tentatiei de a nota o informatie direct in telefonul mobil, computer sau PDA; poti sa te mai bazezi si pe memoria proprie din cind in cind.
  • Ori de cite ori ai o dilema, nelamurire sau vrei sa afli ceva nou, apeleaza la cartile, dictionarele si enciclopediile din biblioteca ta, nu te rezuma doar la Google.
  • Seteaza-ti computerul sa te anunte printr-un semnal sonor ori de cite ori primesti un mail, nu mai verifica tu casuta din cinci in cinci minute.


Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *