Toata treaba asta cu relaxarea ma streseaza

By  | 

Poate n-ai fi crezut că ai nevoie de lecții despre cum să te relaxezi, dar se pare că mulți dintre noi avem probleme la capitolul acesta. Ai grijă de organismul tău îmbunătățindu-ți felul cum îți petreci momentele de respiro.

Se spune că după o perioadă de odihnă și recuperare a forțelor ar trebui să te simți ușoară ca un fulg. La mine nu prea se potrivește zicala asta. Când se apropie weekend-uri prelungite, ocazii speciale sau vacanțe, primul meu gând e întotdeauna același: abia aștept ca timpul ăsta liber… să treacă.

Nu pentru că nu aș vrea să mă odihnesc, dar lucrurile care se presupune că ar trebui să mă ajute să mă relaxez – de exemplu ore întregi de lenevit pe canapea, ieșiri cu prietenii sau mini vacanțe în afara orașului – nu reușesc decât să mă facă să mă simt și mai tensionată și mai nemulțumită. Mă întorc la serviciu mai obosită și mai confuză ca niciodată. Am făcut tot ce trebuie ca să mă relaxez, de ce naiba nu a funcționat?

Credeam că e pur și simplu o ciudățenie de-a mea, dar se pare că sunt mulți ca mine. Mai bine de 40% din adulți spun că nu fac suficient sau nu sunt siguri că fac suficient pentru a scăpa de stres, spune un studiu publicat anul trecut de The American Psychological Association. De ce e atât de greu să te destresezi? Pentru început, pentru că nu există o soluție universal valabilă în ceea ce privește utilizarea cea mai potrivită a timpului nostru liber. Doar pentru că unele activități sunt tradițional acceptate (de exemplu o baie cu spumă și un pahar de vin) nu înseamnă că vor funcționa și în cazul tău, spune Emma Seppala, autoare a cărții The Happiness Track.

O activitate funcționează doar dacă se potrivește personalității tale, nu contează ce spune teoria.

Dacă ceea ce faci cu scopul de a te relaxa vine împotriva naturii tale (de exemplu, să mergi la un curs de yoga când tu urăști să stai într-un loc, nemișcată, pentru mai mult de câteva minute), nu te vei relaxa, iar semnele cum că organismul tău își ia bine-meritata pauză de respiro – o descreștere a bătăilor inimii, respirație încetinită, tensiune arterială scăzută și o reducere a tensiunii musculare – n-o să se transmită la creier.

Metode simple de relaxare dupa job

Mai mult decât atât, să te relaxezi nu înseamnă să nu mai faci nimic sau să te zbați să scapi complet de stres. E de înțeles că nu vrei să te îneci în cortizol, hormonul stresului, dar ai nevoie și de el în cantități moderate pentru a asigura buna funcționare a câtorva procese organice, inclusiv a ritmului circadian, spune Shawn M. Talbott, autor al cărții The Secret of Vigor. Cortizolul e deasemenea asociat cu senzația de energizare – importantă atunci când ai nevoie să depășești anumite provocări. În mod ideal, ar trebui să alegi activități care-ți mențin hormonii stresului la un nivel mediu, astfel încât să nu riști să pici în partea cealaltă, devenind anxioasă și iritabilă.

Problema e că avem tendința de a ne baza în continuare pe activitățile clasice de relaxare. Dacă ești o tipă aventuroasă, să te cuibărești în pătură cu o carte nu o să te ajute. Dacă tânjești după activitate, o vacanță la un resort all inclusive, unde nu trebuie să ridici un deget, o să te facă să te simți nelalocul tău. ”Relaxarea forțată duce la și mai multă tensiune pentru că te simți vinovată atunci când îți dai seama că nu-ți iese”, spune Talbott. În loc să te calmeze, îți apasă și mai tare pedala de accelerație. Asta duce la nemulțumiri pe termen scurt – anxietate, confuzie, inerție – și eventual poate cauza probleme de sănătate serioase, inclusiv diabet, boli de inimă sau extenuare.

Ceea ce e și mai rău, activitățile tipice de relaxare pentru femei sunt pline de obiceiuri nesănătoase. Bărbaților li se spune că ar trebui să se relaxeze făcând activități fizice – să meargă la sală, să bată mingea sau să iasă la alergat – lucruri care scurtcicuitează stresul pe loc. Femeile, pe de altă parte, tind să facă față stresului ajutându-se de comportamente sedentare și nesănătoase, de exemplu uitându-se la televizor sau petrecând timp pe internet, după cum se arată în studiul menționat mai sus. Chiar și actul de a sta degeaba te poate stresa și mai tare, pentru că deși îți distrage atenția la nivel superficial, multe femei adesea tind să rumege experiențe negative mult timp după ce acestea au avut loc, spune Talbott.

Credem, de asemenea, și în teoria care spune că mâncarea e terapie. Studiul APA a descoperit că mai bine de 40% din femei recunosc că mănâncă prea multe sau nesănătos din cauza stresului, comparativ cu doar 24% din bărbații intervievați. Și uite așa apare creșterea în greutate, presiunea arterială mare și depresia. Pe de altă pare, atunci când chiar reușești să te relaxezi și să-ți scazi nivelul de stres, metabolismul începe să-ți funcționeze cum trebuie (la revedere, colăcei), creierul merge la cote maxime (bună, răspunsuri elocvente la întrebările șefilor) și pielea începe să arate mai bine.

Ce e de făcut

Să adaugi încă o activitate pe lista ta aglomerată de lucruri de făcut doar ca să te relaxezi pare contraintuitiv. Dar dacă interacționezi complet cu ceva ce chiar te interesează, corpul tău va trece pe pilot automat. Psihologii aseamănă această stare cu una de ”transă”, unde concentrarea intensă coincide cu un cocktail de hormoni și compuși chimici care-ți calmează sistemul nervos și-ți reglează respirația, spun cercetătorii de la Universitatea Duke, făcând astfel posibilă relaxarea și reîncărcarea bateriilor.

Cu cât ești mai proactivă și mai implicată în activitatea respectivă, cu cât mai pozitivă va fi experiența, spune Talbott. Pune-ți în calendar cel puțin o oră pe zi pentru relaxare (asta fără să punem la socoteală cele 7-8 ore de somn), și prețuiește acele momente la fel cum prețuiești timpul petrecut cu iubitul. ”Activitățile de recuperare nu sunt un lux, sunt necesare”, spune Elizabeth Lombardo, psiholog clinician și autoare a cărții Better Than Perfect. Sunt la fel de importante pentru sănătatea ta precum dieta sau sport și nu ar trebui văzute ca pe ceva ce încerci să introduci în program atunci când poți.

Relaxare la minut

Experimentează cu mai multe tipuri de activități – fie că implică mișcare și efort sau se bazează pe o relaxare completă a corpului și minții – și vezi cum te simți înainte, în timpul și după ele, recomandă experții. Abia aștepți ziua aia la spa/ședința de olărit sau te enerveazp? După, ce simți relaxată și energizată sau obosită, plictisită și neinspirată? Welli, o aplicație de wellness care își propune să te învețe să-ți (re)găsești Zen-ul, e de părere că ar trebui să-ți evaluezi experiențele pornind de la concluzii precum, ”Cred că activitatea m-a provocat exact atât cât trebuie” sau ”Nici nu mi-am dat seama cât de repede a trecut timpul”. În timp vei începe să-ți dai seama cu mai multă claritate ce activități funcționează în cazul tău… și care sunt cele de care ar trebui să te ferești.

Oamenii de stiință de la Universitatea Baylor cred că aceeași strategie personalizată poate și aplicată și la pauzele pe care le iei la serviciu. Ele nu trebuie să consiste neapărat în activități complet separate de job ca să te relaxeze: poate pauza aia de cafea nu face decât să te îngrijoreze și mai tare, pentru că te temi să nu ratezi telefoane importante. Oamenii care fac ce vor sau ce le place cu timpul lor – inclusiv task-uri legate de muncă, de exemplu să-și facă ordine prin notițe sau să verifice mailurile – se simt mai satisfăcuți la locul de muncă și mai puțin obosiți emoțional, spune studiul.

Odată ce ți-ai ales activitățile, dedică-te lor complet. Dacă-ți sună telefonul în timpul orei de meditație, lasă-l să sune, poți să răspunzi mai târziu. Dacă ți-ai scos creioanele și cartea de colorat pentru adulți, lasă Instagramul cât faci asta. Când mai multe lucruri intră în competiție pentru atenția ta, ajungi să simți că ai și mai puțin timp la dispoziție să le faci pe toate, ceea ce-ți amplifică starea de nervozitate, spune un studiu publicat în Journal of Marketing Research în 2015. ”Pe termen lung, ajungi să te simți mai rău pentru că nu te dedici complet nici muncii, nici odihnei”, spune Christy Lambert, life coach în Richland, Washington.

”Un alt lucru pe care trebuie să-l ții minte este că atunci când faci un lucru tot timpul, efectele lui pozitive pot începe să se diminueze”, spune Lambert. Ca să te asiguri că activitățile tale preferate de relaxare sunt cu adevărat relaxante, e important să adaugi constant elemente noi. În loc să-ți pui aceeași comedie romantică, transformă activitatea într-un mini eveniment: ale un film clasic, pe care ți-ai dorit dintotdeauna să-l vezi dar nu ai reușit, caută o rețetă sofisticată de popcorn sau invită o vecină pe la tine (și mai bine, fă-le pe toate trei).

În cazul meu, a fost nevoie să adorm în timpul unui concert ca să recunosc în sfârșit ceea ce știusem dintotdeauna: că, deși prietenii mei se simțeau revigorați după activități de genul (concerte, călătorii și petreceri), eu aveam nevoie de momente calme, solitare (să citesc, să-mi fac curat pe birou, să merg la galerii de artă sau să răscolesc boutique-urile de piese vintage) ca să mă relaxez.

Definiția zen-ului tău ar trebui să fie la fel de unică precum comanda de la Starbucks – pentru că atunci când ai parte de câteva zile libere, primul tău gând ar trebui să fie întotdeauna același: abia aștept să mă bucur de ele.



Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *