Ce sa NU faci cand esti stresata

By  | 

Mitul #4 E momentul să mă relaxez cu o Margarita

Da, ştiinţa o confirmă: nu îţi poţi „îneca” stresul în paharul de cocktail Cosmopolitan! Profesorii de la universitatea Chicago au realizat un studiu prin care au demonstrat că acele persoane care au băut două pahare cu băuturi care conţineau alcool imediat după încheierea unei activităţi stresante (de exemplu, la finalul unui examen dificil) şi-au prelungit starea de anxietate cu încă vreo două ore. În schimb, cei care s-au hidratat cu apă, s-au calmat mai rapid.

Alcoolul blochează producţia de cortizol, hormonul responsabil cu echilibrul stresului în organism şi, mai rău, prelungeşte anxietatea şi împiedică absorbţia complexului de vitamine B şi a zincului, care ne ajută să ne simţim mai liniştite. Poartă la tine o sticluţă de jumătate de litru de apă plată sau ceai din plante şi soarbe din ea cu înghiţituri mici – astfel eviţi balonarea şi asiguri organismului o hidratare constantă.

Mitul #5 E momentul să mă consolez cu mîncare „interzisă”

Ştiai deja că mîncatul pe sistem nervos dăunează sănătăţii, însă noi cercetări arată că impactul alimentelor nesănătoase (cum ar fi hamburgeri cu mii de calorii sau cartofi prăjiţi) e şi mai dramatic asupra organismului atunci cînd eşti stresată. Supus stresului, organismul tău are nevoie de mai mult timp şi resurse pentru a digera grăsimile saturate din circuitul sanguin, şi care sînt responsabile, pe termen lung, de declanşarea unor boli ca diabetul, obezitatea şi bolile cardiovasculare.

Stresul încetineşte şi ritmul cu care mîncarea circulă prin intestine şi colon, ceea ce duce la kilograme în plus şi inflamaţii intestinale. Ok, eşti nervoasă şi chiar nu tînjeşti după carne slabă de peşte şi nuci braziliene, însă exact acizii graşi (de tipul Omega 3) din acest tip de alimente îţi reduc gradul de stres şi starea de anxietate. Cîţiva mieji de nucă într-un săculeţ de plastic pitit în poşetă te pot salva atunci cînd te năpădesc poftele culinare!

DA. Următoarele trucuri te relaxează:

▪ Ai voie? Un studiu recent publicat în revista medicală International Journal of Workplace Health Management spune că atunci cînd îţi aduci căţeluşul cu tine la serviciu, ai şanse mari să te simţi mai puţin stresată, dar mai satisfăcută profesional.

▪ O statistică arată că doar şase minute de citit sînt suficiente să diminuezi nivelul de stres, să echilibrezi ritmul cardiac şi să permiţi muşchilor să se decongestioneze.

▪ Jurnalul medical Proceedings of the Royal Society B dezvăluie că o discuţie la telefon cu mama ta, după ce ai încheiat un task dificil îţi descreşte nivelul cortizolului din organism şi amplifică funcţiile oxitocinei – hormonul responsabil cu starea de bine.

Socoteli de final de an, proiecte cu dead-line strîns, listă interminabilă de cadouri şi datorii de achitat – nu-i de mirare că uneori te simţi „depăşită” de… viaţă! Şi deşi ai cîteva idei tocmai bune de pus în practică atunci cînd traversezi perioade mai încărcate, ai fi surprinsă să afli (aşa cum am fost şi noi!) că e posibil ca unele dintre ele să funcţioneze ca un bumerang asupra stării tale tensionate. Am cercetat, am întrebat şi am aflat care sînt greşelile pe care le facem cînd nu ne e bine şi iată, ţi le împărtăşim şi ţie de-a fir a păr!

Mitul #1 E momentul să renunţ la cofeină

O ceşcuţă în plus de cafea, faţă de cea cu care îţi începi orice dimineaţă şi imediat te transformi într-un fel de iepuraş pe baterii turbo, vorba reclamei! Aşa că, mai ales atunci cînd eşti agitată, eviţi să mai consumi cofeină, corect? Nu, nu lucrurile nu stau chiar aşa, conform unui studiu efectuat la universitatea Bristol din Marea Britanie.

Se pare că femeile supuse momentelor stresante (cum ar fi susţinerea un discurs public sau a unei prezentări în faţa unor clienţi) şi care consumaseră trei ceşti de cafea cu cofeină făcuseră faţă situaţiei mult mai bine decît cele care serviseră cafea decofeinizată. Mai mult, cele „salvate” de cofeină au dovedit o mai mare apropiere faţă de colegele lor şi au afişat o încredere mai mare în propria persoană. Deci nu te sfii să sorbi din cafeaua aia atît de aromată!

Mitul #2 E momentul să recapitulez (iar!) ce am de făcut

Cu cît ceva este mai important pentru tine, cu atît îţi doreşti să fii stăpînă pe fiecare aspect al acelei probleme – fie că e vorba de un task profesional sau o activitate personală. Totuşi, fii sigură că înrăutăţeşti lucrurile atunci cînd te gîndeşti obsesiv la ce ai de făcut, avertizează Sian Beilock, psihoterapeut cognitiv. „Creierul nostru nu mai face faţă atunci cînd ne suprasolicităm memoria şi cînd mintea e deja angrenată într-un proces de gîndire intens”, descrie Beilock în cartea ei, Choke.

Pentru a preveni stările de îngrijorare excesivă şi îndoielile cu privire la performanţele personale, încearcă să te antrenezi din timp, tocmai pentru a evita să te autosabotezi în momentele cu adevărat importante. De exemplu, cu cîteva zile înaintea evenimentului pentru care, hm, te stresezi, roagă-ţi o prietenă (despre care ştii că are o fire mai puternică) să îţi pună întrebări fulger, mimînd un interviu angajator-candidat. Exersînd momentul critic vei căpăta încredere în forţele proprii.

Mitul #3 E momentul să cer sprijinul prietenelor

Ai chef să-i spui găştii tale de fete prin ce treci, pentru că o discuţie cu ele sigur te va linişti! Hm, mai ţine-ţi puţin doleanţele doar pentru tine! Studiile au arătat că atunci cînd femeile îşi fac publice grijile, creşte nivelul hormonilor care sînt responsabili cu stresul. Stilul nostru, al femeilor, de a lua problema de o sută de ori de la capăt (ştii la ce mă refer!), de a analiza faptele pînă în cele mai mici detalii şi de a da… numeroase verdicte ne epuizează psihic, pentru că ne face să retrăim la infinit acele clipe neplăcute.

De fapt, există chiar un termen ştiinţific care denumeşte acest obicei prost: co-ruminare, adică dezbaterea excesivă şi inutilă a unei probleme. Data viitoare cînd simţi nevoia să împărtăşeşti prietenelor prin ce treci, prezintă-le o singură dată dilema ta şi apoi roagă-le ca fiecare dintre ele să-ţi dea, pe rînd, cîte o soluţie. Ulterior, decide singură pe care dintre ele te poţi baza cel mai mult. 

 

Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *