Tot ce trebuie să știi despre cancerul la sân

By  | 

1 octombrie este Ziua Internaționala de Luptă Împotriva Cancerului la Sân. Cu această ocazie, COSMO ți-a pregătit un articol care-ți oferă detalii importante despre această boală.

Care sunt factorii de risc?

Estimarea riscului individual pentru cancer de sân este dificilă, mai ales că în cele mai multe cazuri nu pot fi incriminați decât sexul feminin și înaintarea în vârstă. Totuși, cei mai cunoscuți factori de risc sunt:

  • antecedentele familiale de cancer la sân;
  • vârsta (după 50 ani, riscul crește spectaculos);
  • ascendența în populații cu risc (femeile evreice care prezintă rude cunoscute cu o mutație genetică specifică genei BRCA 1/2);
  • obezitatea și alimentația bogată în grăsimi animale, cu atât mai mult asociată cu alte obiceiuri nesănătoase, cum ar fi fumatul, consumul de alcool și sedentarismul;
  • istoricul reproductiv al femeii: prima menstruație la vârste fragede, prima sarcină și alăptatul la vârste târzii, instalarea tardivă a menopauzei, tratamentul substitutiv cu estrogeni și progesteron;
  • antecedente medicale specifice – numărul crescut de biopsii mamare, radioterapie la nivelul toracelui etc.

Moștenirea genetică

Dacă mama ta a fost diagnosticată cu cancer la sân, înseamnă că și tu vei dezvolta boala? Nu neapărat! „Cancerele de sân sunt genetice într-o proporție de 5-10%”, declară medicul specialist oncolog Georgeta Vremes.

Între acestea, cele mai frecvente sunt determinate de mutații genetice ca BRCA1, BRCA2, sindromul Li-Fraumeni, sindromul Cowden. „Mutatiile BRCA1, BRCA2 sunt întâlnite mai ales printre evrei și se asociază cu risc de 45-65% pentru cancerul la sân și 11-35% pentru cancerul ovarian„, încheie dr. Vremes.

Unde mergi la control?

În fiecare an trebuie să-ți faci un control clinic în cabinetele medicilor de familie sau în cadrul unui consult ginecologic complet. Acest control trebuie să includă examenul sânilor, examenul genital și examenul Papanicolau, cu atât mai mult după începerea vieții sexuale.

„Dacă la examenul clinic efectuat medicul are chiar și cea mai mică suspiciune, vei fi îndrumată către o clinică de specialitate, respectiv către un medic oncolog care va recomanda completarea investigațiilor cu ecografie mamară, examen RMN al sânului sau mamografie bilaterală, urmată de puncție biopsie dacă este cazul, pentru fiecare caz aplicându-se o strategie individualizată”, explică dr. Ciurea.

În România, cu atât mai mult în București, dar în general în oricare centru universitar medical, exista numeroase posibilități de a efectua un consult medical complet:

  • Institutul Oncologic București desfășoară de mulți ani un program de prevenție și screening pentru cancerul mamar;
  • la Institutul Clinic Fundeni există un serviciu de imagistică extrem de competent în diagnosticul tumorilor mamare, dar și pentru alte tipuri de neoplazii;
  • clinici private, cum este Delta Hospital, pot asigura atât o evaluare de screening, cât și un diagnostic complet și corect al unei neoplazii mamare în stadii cât mai mici, urmând ca ulterior pacienta să poată beneficia de tratamentul corespunzator.

Ce spun statisticile?

  • Cancerul la sân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer la femei și a doua cauză de mortalitate dupa cancerul pulmonar;
  • În România, cancerul la sân se situează pe locul întâi ca incidență în rândul neoplaziilor (cancerelor), urmat îndeaproape de cancerul de col uterin;
  • Conform datelor furnizate de Biroul pentru Europa al WHO (World Health Organization), în România, pentru 2010, s-a înregistrat o incidență a cancerului la sân de 49,4/100.000 femei, iar mortalitatea, indiferent de vârstă, rămâne la o cotă ridicată, de 21.76/100.000, medie similară celorlalte țări din Uniunea Europeană;.
  • Se poate spune că până la vârsta de 80 de ani una din zece femei va dezvolta un cancer la sân.

Sursa: Medic specialist oncologie Georgeta Vremes, Clinica Medlife; oncolog Ioana Ciurea, Delta Hospital

Verifică-ți sânii regulat!

Din cauză că în ultimii ani s-a remarcat o creștere a descoperirii bolii în cazul femeilor foarte tinere, trebuie să devii conștientă de necesitatea de a-ți controla tu însăți sânii, regulat și fără teamă.

„De menționat este faptul că vârsta la care este pus acest diagnostic este tot mai mică și stadiul bolii la diagnostic este de multe ori avansat, chiar metastatic, factori care umbresc prognosticul acestor paciente”, avertizează Ioana Ciurea, oncolog la Delta Hospital.

Toate femeile ar trebui să învețe să-și autoexamineze sânii, începând din adolescență, tocmai pentru că este o procedură simplă, nedureroasă, neinvazivă.

Ce ar trebui să te ingrijoreze?

  • Eventuale modificări de contur al sânilor;
  • Retracția mamelonară;
  • Noduli.

„Palpează-ți sânii în primele zile după menstruație, când sânii sunt neangorjati, moi și ușor de evaluat”, sfătuiește dr. Ciurea. Mai mult, nu neglija nici „prelungirea spre axilă a țesutului glandular mamar, precum și axila în profunzime. Orice nodul descoperit trebuie evaluat de un medic de specialitate”, recomandă specialistul.

Cum mă autoexaminez?

Autopalparea lunară se face examinând sânul în toate cele patru cadrane ale sale, explica Georgeta Vremes, oncolog in cadrul clinicii Medlife. „Sânul poate fi împărțit prin două linii imaginare perpendiculare ce se intersectează la nivelul mamelonului în patru cadrane: supero-extern, supero-intern, infero-extern și infero-intern. De asemenea, vor fi examinate axilele și regiunea supraclaviculara pentru a depista prezența ganglionilor măriți sau duri”, explică dr. Vremes.

Pe lângă autoexaminare, e important să optezi și pentru un consult periodic făcut de medic și, mai mult, pentru un examen ecografic sau mamografie. „O examinare simplă decelează de obicei tumori cu diametru de peste 2 cm, însă examinarea efectuată de către un medic specialist poate depista tumori și în jur de un centimetru, iar mamografia crește șansa de detecție a tumorilor infracentimetrice”, explică medicul oncolog Ciurea.

Descoperirea precoce a tumorilor de dimensiuni cât mai mici face ca șansele de supraviețuire să crească cu peste 95% (comparativ cu tumorile de peste 4 cm, descoperite în stadii avansate, n care șansele de supraviețuire scad sub 70%).


Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *