Totul despre bulimie

By  | 

Bulimia este caracterizată printr-o necesitate necontrolabilă de a mânca în cantităţi foarte mari, chiar dacă persoanei în cauză nu îi este foame, urmată de comportamente de compensare precum vărsături autoprovocate sau laxative.

Poate apărea indiferent de vârstă şi sex, însă cel mai des fetele tinere sunt cele care au această tulburare. Cele mai multe cazuri nu sunt declarate- 90%, potrivit unor studii – deci nu se poate ştii cu exactitate câte persoane suferă de bulimie.
Unele persoane pot crede că boli precum bulimia şi anorexia nu sunt atât de grave, însă au cele mai mari rate de mortalitate dintre toate bolile psihice. Din acest motiv, este important să cunoaştem informaţii despre ele.

Care sunt cauzele bulimiei?

Este greu de spus clar ce anume contribuie la apariţie bulimiei, însă multe cazuri apar din cauza presiunii sociale de a avea un corp „perfect”.

De asemenea, separarea timpurie de unul dintre părinţi, comunicare emoţională slabă la vârste mici sau decesul unuia dintre părinţi în copilărie sau adolescenţă poate duce la bulimie.

Cele mai predispuse persoane sunt cele care se confruntă cu o stare depresivă „ascunsă”, adică neconştientizată.

Care sunt simptomele bulimiei?

Persoanele care suferă de bulimie sunt de obicei obsedate de corpul şi greutatea lor. Asemenea anorexicilor, au o frică intensă de a câştiga în greutate.

Au sentimentul că nu se pot controla în faţa mâncării.

De multe ori, mănâncă până li se face rău.

După ce mănâncă, se simt vinovaţi şi ruşinaţi.

După masă, obişnuiesc să dispară imediat la baie pentru a vomita. Alte variante de a scăpa de mâncare sunt sportul în exces sau consumarea de laxative sau pastile de slăbit.

Pentru că nu se pot controla, se strecoară în bucătărie noaptea pentru a mânca pe ascuns sau ascund mâncare în cameră.

La ce se ajunge?

Din păcate, bulimia are numeroase efecte negative asupra organismului. Cele mai importante consecinţe sunt:

  • tensiune arterială scăzută;
  • dereglări ale ritmului cardiac;
  • infecţii pulmonare datorită aspiraţiei vărsăturii;
  • insuficienta funcţionare a rinichilor;
  • dereglări hormonale cu ciclu menstrual neregulat, foarte rar, sau chiar absent;
  • infertilitate;
  • deces.

Cum se tratează bulimia?

Asemenea oricăieri tulburări de alimentaţie, bulimia nu se vindecă de la sine. Nu poţi spune pur şi simplu cuiva să nu mai mănânce atât de mult, ca apoi să vomite, pentru că nu îl va ajuta.

Persoanele care suferă de bulimie au nevoie de ajutor specializat pentru a depăşi această problemă. Cu ajutorul unui nutriţionist, trebuie elaborat un plan alimentar riguros.

Apoi, este nevoie de psihoterapie, de regulă individuală, dar şi de familie (în special în cazul adolescentelor).

Cât despre tratamentul medicamentos, acesta constă în administrarea de antidepresive, dacă este cazul.

Bulimia este o problemă serioasă, deci dacă suferi de ea nu îţi fie teamă să discuţi despre asta cu părinţii, prietenii sau alte persoane în care ai încredere.

Iar dacă suspectezi că ai o prietenă sau cunoştiinţă care ar avea nevoie de ajutor, nu o judeca, ci încearcă să fi alături de ea pentru a afla dacă ai dreptate. Discută deschis cu ea sau cu familia sa şi convinge-o că are nevoie de ajutor cât încă îl mai poate primi.

 



Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *