Superalimentele îngrașă?

By  | 

Ți-ai îmbogățit meniul cu avocado și semințe de chia ca să scorezi la capitolul sănătate și ai pus trei kilograme? Îți explicăm cum să te bucuri de toate beneficiile superalimentelor fără să-ți dai peste cap cântarul.

Universul variat al dietelor nu e făcut doar din programe de slăbit care te ajută să înfrunți cu brio proba costumului de baie. Ritmul alert de viață ne influențează și alimentația: timpul pentru masă e din ce în ce mai scurt, așa că trebuie să alegem alimente cu valoare nutrițională mare ca să ne acoperim nevoile energetice mâncând puțin. Așa s-a născut mania superalimentelor.

Ceea ce le face atractive este efectul de ”energie la pilulă”: fiind conștienți că viața trăită pe repede înainte poate duce la dezechilibre alimentare, ne atrage ideea de compensa introducând în dietă alimente cu super-puteri, care promit să ne satisfacă foamea și să ne mențină sănătatea. Iar faptul că acestea provin aproape în exclusivitate din universul vegetal, despre care se presupune că vine la pachet doar cu efecte pozitive asupra organismului și fără kilograme în plus la cântar, ne atrage și mai tare. Iată cum în doar câțiva ani semințele de chia, varza kale, fructele de goji, quinoa și avocado s-au transformat în piatra filosofală a nutriției inteligente.

Niciodată fără

De ceva vreme e aproape imposibil să găsești un singur influencer care să nu-și etaleze pe vitrina virtuală a Instagram-ului bolul de ovăz decorat cu fructe de pădure, bol care arată atât de apetisant că-l mănânci, practic, cu ochii (grație, în parte, filtrului Valencia, care limpezește imaginea și mărește contrastul). Cu toate acestea, după o perioadă de devotament complet arătat superalimentelor, inevitabil vei ajunge să te întrebi cum, mâncând atât de sănătos, nu doar că nu ai pierdut niciun gram, dar chiar ai pus pe tine câteva kilograme. Lucru care te va face să te întrebi de adevărata validitate a acestui nou trend nutrițional: să fie vorba doar de o modă?

”De fapt, nu toate superalimentele se ridică la înălțimea faimei lor și nu trebuie să uităm că sunt diverse criterii de clasificare a alimentelor, în funcție de conținutul de elemente nutritive și de aportul caloric”, spune Maria Kindelan, nutriționist, naturopat și specialistă în nutriție energetică.

Fructe uscate și semințe

Adevărata problemă a superalimentelor este că tindem să le idealizăm, ceea ce poate duce la un consum abuziv născut din convingerea că nu ne pot face altceva decât bine. Să luăm, de exemplu, cazul fructelor uscate:

”Grație proprietăților lor preventive, trebuie să facă parte din dieta noastră cotidiană”, spune Ferran Tognetta, medic generalist. Doar că au foarte multe calorii, așa că trebuie să știm exact ce cantitate să consumăm pe zi sau săptămână dacă nu vrem să avem surprize când încercăm să ne îmbrăcăm în jeanșii skinny preferați. Și în cazul semințelor e nevoie de un pic de grijă și atenție.

”Cu moderație și bun simț, semințele sunt o adiție interesantă în alimentația noastră. Totuși, gama de semințe e largă și fiecare tip are propriile beneficii, de aceea e important să știm exact ce conține și cu ce aport caloric vine la pachet”, observă Maria Kindelan.

”De exemplu, semințele de susan pot îmbogăți o dietă săracă în calciu, iar cele de cânepă sau in ajută la reglarea tranzitului intestinal, dar consumate în exces au au un puternic efect laxativ. Recomandarea mea este să le introduci în dietă sub îndrumarea unui specialist.”

Caloriile sunt secundare

Pentru ca un aliment să fie considerat superfood i se analizează conținutul de vitamine, minerale, agenți fitochimici și alte nutrimente legate de sănătate și de reducerea riscului de boli cronice. ”Dar trebuie să fim prudenți și să nu ne lăsăm atrași de un aliment doar pentru că e ultima modă”, avertizează Kindelan. Și problema caloriilor? Expertul clarifică lucrurile: ”Superalimentele nu implică un aport caloric mai mare sau mai mic, ci doar o mai mare concentrare de nutrimente de calitate. Lucrul cu adevărat important e privilegierea alimentelor proaspete, pentru că conservanții artificiali sunt substanțe străine organismului, care au un efect neurotoxic și ne influențează în mod negativ sistemul limbic (rețeaua neuronală legată de partea emoțională a creierului) și capacitatea de gândire. Când corpul nu recunoaște anumite substanțe, se creează o reacție chimică ce favorizează apariția unor patologii”, explică nutriționistul.

Citeşte continuarea materialului în ediţia de iunie a revistei Cosmopolita România.

FOTO: Guliver/Getty Images. Traducere și adaptare: Roxana Dobriță

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *