Dr. Cristian Viișoreanu: De ce ne temem de mastoza chistică?

By  | 

Mastoza fibrochistică, mastopatie fibrochistică, mastoză chistică sau modificări fibro-chistice sunt câteva dintre denumirile care desemnează o modificare de natură benignă a glandei mamare, caracterizată prin prezența unor modificari chistice la nivelul unuia sau ambilor sâni. Fiind o patologie frecventă, prezentă în perioada fertilă (20 – 45 de ani), un diagnostic de mastoză chistică primit de la medic ne poate stârni anumite îngrijorări.

Cum ajungem la un diagnostic de acest fel, ce  recomandări au medicii specialiști pentru pacientele diagnosticate și care este potențialul pericol al chisturilor mamare pentru sănătatea femeii?

Un răspuns ”supradimensionat” la fluctuațiile hormonale

”Chisturile pe care multe femei le prezintă la nivelul sânilor pot fi considerate drept o modificare structurală a glandei mamare. Componenta hormonală are o influență semnificativă, dar de asemenea și componenta genetică nu trebuie omisă. Tocmai legătura dintre nivelul hormonilor și modificările sânilor face ca simptomele și disconfortul să se intensifice înaintea menstruației și să difere de la lună la lună”, explică dr. Cristian Viișoreanu, medic specialist chirurgie generală, competență în chirurgie oncologică și ecografie intervențională, fondator al Institutului Sânului (http://institutulsanului.ro/) .

Vorbind despre simptome, cel mai important este, fără îndoială, apariția acelor umflături la nivelul unuia sau ambilor sâni, ușor evidențiabili la palparea manuală, care pot fi unici sau multipli, mobili și de dimensiuni variabile (în funcție de ciclul menstrual). De asemenea, sânii pot crește în volum și devin mai sensibili. Multe dintre femeile cu acest diagnostic acuză o senzație de ”îngreunare” a sânilor, dar și prezența unor zone inflamate și sensibile la atingere, asociate cu dureri.  În anumite cazuri, poate să apară o scurgere mamelonară sau inflamație, înroșirea a unei  zone a sânului. Postmenstrual, nodulii își pot reduce volumul, micșorarea fiind însă dată de decongestionarea glandei mamare după menstruație și mai puțin de reducerea dimensională a chisturilor.

 Diagnostic și tratament

”Nodulii se simt la palpare în momentul autoexaminării de către pacientă însăși. Îndemnul meu permanent către doamne este să nu neglijeze această practică, autoexaminarea, aceasta făcându-se la o săptămână după menstruație, când sânul este cel mai suplu. Este bine să se facă în aceeași perioadă și să se adreseze medicului ori de câte ori observă ceva diferit în aspectul sânului, chiar dacă efectuează controale periodice și este chemată periodic la control, la 3 luni sau 6 luni. Este mult mai bine sa previ decât să tratezi, iar pacienta poate fi prima care trage semnalul de alarmă la apariția unei probleme. Un examen medical durează puțin, dar poate conta foarte mult pentru sănătatea femeii”, spune dr. Viișoreanu.

Examinarea sânului de către medic este primul pas pentru diagnosticarea mastozei chistice, dar el trebuie completat de investigații imagistice pentru a garanta acuratețea unui astfel de diagnostic. Ținând cont că incidența mastozei chistice este prezentă între 20-45 ani, investigația recomandată, utilă, este ecografia mamară. Pentru stadiile avansate de mastoză  chistică (transformarea masivă a glandei mamare în chisturi) se recomandă și examinarea IRM a sânului.

În formele ușoare, mastozele nu au nevoie de tratament, dar pacientele sunt invitate să urmărească atent orice modificare survenită la nivelul sânului și să se prezinte la medic pentru control periodic.

Chisturile simple pot fi îndepărtate prin puncție aspirativă, care rezolvă această problemă fără a fi necesară intervenția chirurgicală.

”Nu am mai operat chisturi simple de peste 10 ani, practica mi-a dovedit că puncția aspirativă poate fi extrem de eficientă în cazul chisturilor simple. Am avut cazuri de paciente  ale căror chisturi nu s-au mai refăcut după 4 – 5 astfel de proceduri. Tot practica mi-a dovedit că nici chisturile mari, de 7 – 8 cm, nu s-au refăcut după o astfel de puncție. Puncția este foarte simplă, nu este necesară anestezie generală, nu rămân semne, vindecarea este instantanee, iar pacienta își poate relua activitățile obișnuite imediat după părăsirea cabinetului. Repet, este vorba de chisturile simple și nu despre cele complexe, cu indicație de operație”, subliniază dr. Viișoreanu.

Mastoza poate ascunde un cancer?

Cu toate că nu este încadrată în tabloul afecțiunilor grave, temerea curentă apare din prezentarea mastozei chistice ca leziune precursoare, cu potențial de malignizare.

”Multe dintre pacientele cu un astfel de diagnostic mă întreabă dacă mastoza poate evolua în cancer. În mod normal, răspunsul este nu. Le mai spun însă că preocuparea pentru controlul periodic al sănătății sânului trebuie să fie o prioritate pentru ele. Acest lucru înseamnă că examenul clinic trebuie să fie completat de investigații imagistice specifice. Un sân plin de chisturi este foarte greu de urmărit, poți risca o rată de eșec foarte mare, pentru că printr-o multitudine de chisturi se poate ascunde o leziune care mimează un chist, dar care de fapt nu este o leziune benignă și duce la un diagnostic de cancer mamar. De aceea, la pacientele cu mastoză trebuie să funcționeze foarte bine screeningul, controlul periodic la 3, 6 luni, depinde de cât de multe chisturi sunt în acel sân”, spune specialistul.

Dacă în urma screening-ului s-au detectat formațiuni cu caractere suspecte sau nedeterminate, natura benignă sau malignă a acestora poate fi detectată prin puncția – biopsie cu ac gros.

Respectarea indicației medicului specialist, aceea de a monitoriza cu și mai mare atenție starea de sănătate a sânului, se poate dovedi decisivă pentru aflarea diagnosticului corect și aplicarea tratamentului potrivit!

Citeşte şi: Hernia de disc lombară – durerea de spate care ne dă bătăi de cap

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *