Diete celebre (și știința din spatele lor)

Dacă (crezi că) ai câteva kilograme în plus, e foarte probabil ca fiecare dintre aceste diete să îți fi trecut pe lângă ureche. Dar au oare efect? Și dacă au, sunt ele „safe”? Să vedem…

Dieta Ketogenică

Foarte bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați, ce promite rezultate rapide și sigure.

CU CE SE MĂNÂNCĂ. Deși pare total împotriva firii, mai ales când vorbim de slăbire, această dietă se bazează pe un aport de grăsime în procent de 70-90%, în vreme ce carbohidrații ar trebui să însumeze 10% sau chiar mai puțin. La o masă poți mânca o friptură cu unt și verdețuri, însă n-ai voie să te atingi de făinoase, leguminoase și majoritatea fructelor. În principiu trebuie să ochești alimentele cu cel mai mare aport de grăsime, precum carnea de porc, somonul, avocado, caju și nuci braziliene, măsline și unele brânzeturi, fără a pierde din vedere faptul că unele conțin deopotrivă carbohidrați.

REACȚIA ÎN ORGANISM. Obiectivul acestei diete bogate în grăsimi este acela de a declanșa cetoza, un proces metabolic prin care corpul tău să fie determinat să folosească grăsimea – în locul glucozei, derivate din consumul de carbohidrați – pentru a produce energie. Mecanismul declanșat este similar cu cel al înfometării, doar că… mănânci destul cât să nici nu te simți „la dietă”. Desigur, la fel ca orice dietă, primele kilograme pierdute sunt apă.

PRO. Kilogramele se duc văzând cu ochii („hrănind” și motivația), nu e deloc greu de ținut – practic, dacă îți burdușești frigiderul cu alimente bogate în grăsimi și legume proaspete, fiecare masă devine o provocare pentru creativitatea ta culinară. Mai mult, după prima săptămână începi să pierzi din pofta de mâncare, ceea ce te ajută să te ții departe de tentații. Ceva dulce? Sigur, ce zici de cheese cake, trufe de ciocolată sau creme brulee? Fără zahăr, normal (se poate folosi eritritol sau stevia).

CONTRA. Schimbarea bruscă în aportul nutrițional induce o pierdere masică de apă și electroliți, ce favorizează deshidratarea, provocând organismului o reacție similară cu gripa – dureri de cap, amețeală, constipație, oboseală, etc. Efectul poate dura de la o zi la două săptămâni, dar poate fi depășit mai ușor cu ajutorul suplimentelor alimentare, care să suplinească cât de cât vitaminele și mineralele din fructele și legumele pe care nu le poți consuma în cadrul acestei diete.

 

dieta

Dieta mediteraneană

Suma principiilor nutriționale tradiționale ale țărilor din proximitatea Mării Mediterane

CU CE SE MĂNÂNCĂ? Dieta se bazează pe un aport constant de grăsimi bune provenite din nuci, măsline și plante, fructe de mare sau pește măcar de două ori săptămânal, leguminoase, legume, fructe și cereale integrale în fiecare zi, ba chiar și un pahar de vin roșu. Lactatele și brânzeturile se consumă doar în cantități mici, în vreme ce carnea roșie este limitată.

REACȚIA ÎN ORGANISM. Cantitatea mare de vitamină B și antioxidanți pe care alimentația mediteraneană o furnizează asigură un scut împotriva deteriorării celulare, ceea ce înseamnă că poți slăbi frumos și sănătos. Apoi, multe dintre alimente recomandate sunt cunoscute pentru efectul benefic asupra colesterolului, inimii, dar și în prevenirea riscului de declin cognitiv.

PRO. Studiile au reconfirmat periodic legătura dintre această dietă și longevitatea adepților săi. Deloc d neglijat, fibrele pe care dieta le adaugă în meniu favorizează digestia lentă și ține sub control circulația sanguină, aducând un plus de energie.

CONTRA. Fiind mai degrabă un stil de viață pe termen lung, decât o dietă, nu am putea spune că există vreun dezavantaj. Poate doar faptul că slăbirea este destul de lentă.

BONUS. Studiile arată că greutatea medie pierdută într-un an de cei care adoptă această dietă este de 8 kilograme.

dieta paleoDieta celor 30 de zile

O lună întreagă de dietă bazată pe eliminare.

CU CE SE MĂNÂNCĂ. Timp de 30 de zile, scoți din alimentație, pe rând, zaharurile, cerealele, lactatele, alcoolul, copturile și, surpriză, legumele, după care le reintroduci pe grupe. Dieta ar avea și o componentă medicală, pretinzând că poate remedia unele probleme digestive, alergii sau dureri cronice.

REACȚIA ÎN ORGANISM. Metoda ce presupune suprimarea unor grupe de alimente este în general o practică medicală, menită să descopere prin eliminare dacă există intoleranțe sau alergii la anumite alimente. Dacă decizi să urmezi această dietă, este o ocazie bună să afli și tu dacă anumite alimente îți creează probleme de genul balonare, greață, dureri de stomac sau alte neplăceri, atunci când le reintroduci în alimentația ta.

PRO. E genul de dietă la care ai o libertate destul de mare la început, cercul restricțiilor mărindu-se pe zi ce trece, însă durează suficient de puțin cât să poți rezista până vei putea consuma din nou ce dorești perioada de mijloc este o provocare destul de mare. Marele avantaj, însă, este faptul că devii mult mai atentă la ceea ce mănânci, chiar și după ce renunți la dietă.

CONTRA. Ca orice dietă rapidă și restrictivă, există riscul ca efectul „yo-yo” să apară, dacă revii la obiceiuri ce contravin principiilor sănătoase. Ar mai fi și faptul că în perioada de la mijloc, când motivația e cam șubredă, poți mânca destul de puține chestii, ceea ce te poate demoraliza.

ce sa nu spui unui vegan
ce sa nu spui unui vegan

Dieta Vegană

Nu mănânci nimic „cu ochi” și nici produse care provin de la acestea (ouă, lactate, ba chiar și miere)

CU CE SE MĂNÂNCĂ. Auzi tot mai des „am renunțat la carne”? Fie că invocă motive ce țin de etică sau din convingerea că produsele de origine animală nu fac bine organismului, tot mai mulți oameni aleg calea „verde”, către o alimentație vegetală.

REACȚIA ÎN ORGANISM. Părerile sunt împărțite legat de acest stil de viață, mulți fiind de părere că renunțarea la carne și produse animale ar contraveni legilor firii. Un lucru e sigur: e nevoie de ceva mai mult efort pentru a urma acest stil, dat fiind că este necesară suplinirea nutrienților pe care noi, carnivorii, îi obținem din proteine, de exemplu.

PRO. Dacă te hrănești corect, echilibrat (te-ar ajuta un calculator al alimentelor), n-ai de ce să te temi, mai ales că se spune că lipsa grăsimilor saturate te ține departe de bolile cardiovasculare, cancer sau diabet. De slăbit, vei slăbi repede, avantajul fiind că nu „dieta” în sine este obiectivul unui vegan, ci schimbarea stilului de viață, deci cel mai probabil nu vei experimenta frustrările specifice unui regim se slăbire.

CONTRA. Cum probabil ai intuit deja, riscul cel mai mare este reprezentat de aportul insuficient de nutrienți (mai ales vitamine precum B12, D sau acizi grași Omega 3). Ar mai fi ceva: tonusul pielii, care poate scădea, în lipsa proteinelor.

dieta dukanDieta „DASH”

La originea dietei stă un program de nutriție menit să reducă hipertensiunea arterială

CU CE SE MĂNÂNCĂ. N-ai zice că e chiar o dietă, dacă n-ar avea restricții în ceea ce privește sarea… Dash se bazează pe fructe, legume și cereale integrale, lactate degresate sau cu conținut moderat de grăsimi și ceva dulce, dar cu limită.

REACȚIE ÎN ORGANISM. Consumul de alimente ce conțin minerale (potasiu, calciu și magneziu) ajută la reglarea circulației sanguine,  iar lipsa sării îmbunătățește fluxul la nivelul întregului corp. În plus, aportul crescut de antioxidanți are rolul de a proteja celulele din corp împotriva degradării premature.

PRO. E destul de ușor să urmezi această dietă, fiindcă măsura cea mai importantă este să boicotezi sarea și să eviți alimentele bogate în sodiu și mâncărurile considerate nesănătoase. Este ideală dacă ești mereu în mișcare, putând strecura cu ușurință un iaurt, fructe sau legume în geantă. Pont: începe cu un mic dejun bogat!

CONTRA. În principiu, nu există, dar adepții regimului susțin că devine ușor monoton să o ții, după o vreme. Alții, însă, se împacă foarte greu cu lipsa sării (și tind să poftească mai des la „ dulce”).

Dieta „Paleo”

Încurajează mâncatul ca-n epoca pietrei, adică alimente care se găsesc în natură, neprocesate și cât mai de calitate

CU CE SE MĂNÂNCĂ. Primitivii se hrăneau cu carne, pește, ouă, nuci și plante, etc., fără sare, zahăr, cereale, leguminoase sau oleaginoase sau cartofi. Probabil ai observat că lactatele nu apar în listă, laptele fiind considerat potrivit pentru copii și puii de animale. Sigur, nu le vei consuma crude, ci gătite cât mai minimalist, mai sănătos.

REACȚIE ÎN ORGANISM. Lactatele sunt un subiect controversat în ultimii ani, din cauza potențialului lor inflamator. Apoi, am stabilit deja că lipsa sodiului și limitarea carbohidraților este benefică pentru organism, în special pentru sistemul cardio-vascular.

PRO. Nu există limite în ceea ce privește aportul caloric sau cantitatea, ceea ce poate folosi drept motivație într-o dietă. Chiar dacă vei găti simplu, posibilitățile sunt nenumărate (ai până și zeci de aplicații pentru inspirație). Ar mai fi faptul că se slăbește relativ repede, spre deosebire de de alte diete considerate sănătoase.

CONTRA. În cazul în care o ții pe o perioadă lungă, privarea de lactate, cereale și leguminoase poate spori riscul de boli de inimă, cancer sau diabet, din cauza lipsei unor proteine, vitamine, minerale și fitochimicale esențiale. Și mai e ceva, alimentele provenite din surse „bune” (animale hrănite cu iarbă, legume bio, pește sălbatic) sunt foarte costisitoare.

 

Cara Delevingne
Post intermitent

Fasting, sau privarea de mâncare pentru un anumit interval de timp, după ce ai mâncat bine

CU CE SE MĂNÂNCĂ. Bazată de hiperalimentare și urmată de autofagie (minim 8 ore), dieta are o mulțime de interpretări, dar în mare presupune integrarea unei zile de post aproape negru – se bea apă cu sare de Himalaya i se pot lua suplimente alimentare -, la un interval ales (1:1 sau 5:2 zile, ș.a.m.d.), în funcție de obiceiurile tale zilnice.

REACȚIA ÎN ORGANISM. Există studii care dovedesc faptul că intervalul de pauză este benefic pentru digestie și organele vitale. Stabilizează nivelul glucozei din sânge și al insulinei, ajută la creșterea masei musculare prin mecanismul de supracompensare și reduce riscul de boli cardiovasculare. Cât despre slăbire, aceasta este garantată, grației raportului convenabil între calorii și timpul de ardere, creat de pauzele de alimentație.

PRO. Singurele chestii pe care trebuie să le respecți sunt ceasul și calendarul. În plus, se pare că nu va fi foarte greu să te adaptezi, deoarece studiile arată că nu suntem programați genetic să mâncăm atât de des cum o facem în mod obișnuit, deci practic intri într-o „normalitate”, care-ți susține în primul rând sănătatea.

CONTRA. Printre riscurile cu care postul intermitent vine la pachet se numără oboseala și glicemia scăzută în orele/zilele de repaos. De aceea, ar fi indicat să mărești treptat intervalul de „înfometare”. Mai există și tentația supra-supra-alimentării în celelalte zile (un studiu a scos la iveală faptul că adepții acestei diete au înregistrat creșteri ale colesterolului rău, spre deosebire de cei care doar au redus numărul zilnic al caloriilor).

Nici un comentariu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata.