Cui ii este frica de gluten!?

By  | 

Tot românul, cu mic, cu mare, a îmbrăţişat dieta gluten-free (sau nu mai are mult şi se va lăsa convins), raioanele cu mâncare sănătoasă ale supermarket-urilor gem de chestii fără gluten şi toată lumea venerează cerealele fără gluten de parcă ar fi a opta minune a lumii. 

Iar dacă ai amici hipsteri sau fanatici ai mâncării sănătoase, să nu te pună Sfântul Pafnutie să comanzi pâine la ciorbă când eşti în restaurant, căci vei avea parte de nişte reacţii atât de virulente de parcă ori ai comis o blasfemie, ori ai înghiţit ceva care te va omorî în câteva ore, mai groaznic ca veninul de şarpe. De când glutenul a devenit lupul cel rău care o îmbolnăveşte pe Scufiţa de nu mai poate alerga liberă prin pădure? De când mai mulţi medici au descoperit că “amicul” nostru glutenul – o proteină prezentă în numeroase cereale şi care se creează atunci când făina intră în reacţie cu apa – s-ar face vinovat de o paletă foarte variată de boli, de la sindromul colonului iritabil la anxietate, diverse afecţiuni digestive, anemie, carenţă cronică de nutrienţi şi multe altele. 

Propriu-zis, atunci când glutenul ajunge în intestine, celulele sistemului imunitar îl identifică greşit ca fiind o bacterie dăunătoare şi pornesc un atac împotriva lui, dar şi împotriva pereţilor sistemului digestiv, ducând astfel la o reducere semnificativă a absorbţiei nutrienţilor sau chiar la o anulare a acestui proces. De aceea, boala celiacă este considerată autoimună pentru că sistemul imunitar atacă însuşi organismul. 

Acum, ca să te calmezi, să trecem la cifre şi statistici – adevărul este că există un număr foarte mic de persoane care sunt celiace, doar 1% din populaţia Globului, cu alte 3 – 4 procente cu intoleranţă la gluten. Deci, de ce ne dăm toate peste cap să consumăm numai produse fără gluten? 

Un trend costisitor şi inutil pentru majoritate

Dacă dai căutare pe Google, găseşti nu mai puţin de 41 de milioane de link-uri către pagini unde este promovată sau criticată dieta fără gluten, cele mai multe invocând faptul că limitează absorbţia de nutrienţi sau că îngreunează digestia şi integrarea substanţelor nutritive, de aceea poate duce la îngrăşare, deci, un regim cu cereale fără gluten sau cu produse cărora le-a fost extras glutenul ar ajuta atât la mineralizarea şi vitaminizarea organismului, cât şi la scăderea în greutate. Şi cum raţiunea estetică a primat întotdeauna în faţa sănătăţii, nişa produselor fără gluten este în continuă creştere peste tot în lume, cererea fiind din ce în ce mai mare. Totuşi, numeroşi medici avertizează asupra faptului că dacă nu ai o intoleranţă la gluten sau nu eşti celiacă, nu ai nici un motiv pentru care ai ocoli grâul pentru a alege meiul sau quinoa, mult mai scumpe decât popularul grâu.

Totuşi, să ştii că multe produse gluten-free nu sunt de dietă deoarece producătorii, pentru a compensa lipsa unui ingredient important care dă consistenţă şi are un aport de gust, ca glutenul, adaugă mai mulţi îndulcitori sau grăsime. Acelaşi fenomen ca şi cu biscuiţii integrali – degeaba sunt integrali dacă sunt doldora de zahăr şi conservanţi. Şi mai este o problem: dacă ai fost diagnosticată ca fiind celiacă, tot ar trebui să ai mare grijă la cumpărarea produselor cărora le-a fost eliminat glutenul pe cale industrială, deoarece nutriţioniştii avertizează asupra faptului că numeroşi producători nu-l extrag cu totul, fiindcă cei mai mulţi consideră că nu este o necesitate medicală, ci un moft al obsedaţilor de mâncare sănătoasă. 

Nu mă înţelege greşit, nu spun că nu ar trebui să mănânci produse din cereale cărora le-a fost extras glutenul, ci că, pentru a te pune la adăpost, e bine să le alegi de cele mai multe ori pe cele care în mod natural nu au gluten (quinoa, mei, hrişcă etc.). Pe de altă parte, nutriţioniştii avertizează asupra faptului că, alegând o dietă lipsită în totalitate de produse cu gluten, în cazul în care nu eşti celiacă sau ai o intoleranţă la gluten, te privezi de anumiţi nutrienţi esenţiali pentru buna funcţionare a organismului. 

Cum îmi dau seama dacă sunt celiacă sau nu?

Dacă nu ai ameţeli, diaree şi mai ales o puternică balonare după ce mănânci ceva cu gluten (pâine, orice produse făinoase din grâu, orz, kamut, spelta etc.), atunci cel mai probabil arunci banii pe geam cumpărând cereale care nu conţin gluten. 

Dar faptul că te balonezi după masă poate să nu fie rezultatul cerealelor, ci al combinaţiilor nefaste ca lapte cu fructe şi cereale sau, poate, al unei intoleranţe la carne, precum am eu, de exemplu. Deci, cel mai bine ar fi să te testezi pentru intoleranţe, ca să vezi exact cum stai.  

Pe de altă parte, faptul că te simţi câteodată ca şi cum organismul ar suferi de pe urma unei intoxicaţii alimentare (ameţeli, diaree, posibilă febră, frisoane, balonare şi stare de vomă) poate fi din cauză că mănânci prea mult sau abuzezi de un anumit aliment sau grup de alimente (carne sau lactate, de exemplu). O altă cauză pentru balonări o pot constitui fructele şi legumele crude mâncate în exces, ca să nu mai vorbim despre stres care duce la balonare (pe bune!), îngrăşare şi altele pentru că, dacă nu ştiai, cea mai mare parte din hormonul fericirii, serotonina (şi nu numai), este produs în intestinul subţire, deci nervozitatea poate duce la reacţii ciudate ale sistemului digestiv la anumite alimente. Deci, calmează-te! 

În concluzie, încearcă să ai un regim alimentar echilibrat, care să presupună de toate, inclusiv dulciuri, dar fără să abuzezi de nimic, observă-ţi reacţiile la anumite alimente şi elimină-le un timp (o săptămână) şi vezi cum te simţi. 

 


Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *