Cine ne ameninta fertilitatea?

By  | 

„Pe vremea mea, femeile turnau copii de la 20 pina pe la 40 si ceva de ani”, imi spunea deunazi bunica, ridicind ochii dintr-un ziar, unde citise despre scaderea alarmanta a gradului de fertilitate la femei. „Uite, mai zice aici ca nici barbatii nu mai au aceleasi «puteri» ca pe vremuri… Vine sfirsitul lumii, nepoata!” Si n-am putut decit sa-i dau dreptate…

Pentru ca, fiind la virsta intrebarilor (mai ales din partea altora) despre maternitate, aflasem si eu despre problemele de fertilitate cu care se confrunta, la nivel european, 1 din 10 cupluri. Informatia care m-a ingrozit insa este cea care avertiza asupra pericolului reprezentat de… tot ce ne inconjoara, de la alimente si pina la mediul bolnav in care vietuim, o amenintare deloc neglijabila, ba chiar mai mare decit motivele clasice de infertilitate! Si-am hotarit sa aflu in ce consta primejdia – atit pentru femei, cit si pentru barbati -, cum ne putem feri cit de cit, pentru a ne asigura ca vom avea urmasi si ca, si ei, la rindul lor, vor putea avea copii!

E vina mea?!

Multa vreme, atit femeile cit si barbatii s-au blamat in momentul in care au aflat ca nu-s capabili sa procreeze. Indiferent care au fost explicatiile medicului, cei care au aflat acest verdict n-au putut sa nu sa se invinovateasca. Nici macar cifrele nu pot sa-i linisteasca: aproape 10-15% dintre cuplurile aflate la virsta sexuala reproductiva trec prin aceasta drama. Iar sperantele pe care medicii le dau – caci ei insista in a ne convinge ca infertilitatea este o afectiune, si nu o stare de fapt – palesc uneori in fata gindurilor negre.

Deseori, femeile aflate in aceasta situatie nu se pot abtine sa nu se intrebe de ce ele – in conditiile in care au avut mereu grija de sanatatea lor -, nu reusesc sa ramina insarcinate, in vreme ce altele sint capabile sa dea nastere unei „echipe de fotbal” la orice virsta. Ironia este ca persoanele care traiesc in medii sarace (chiar insalubre) sint mai putin expuse factorilor care pun fertilitatea in pericol decit sint celelalte. Adica… cu banii pe care ii dai pe mincarea considerata sanatoasa sau pe produsele scumpe de ingrijire, de curatenie si asa mai departe, chiar tu iti „cumperi” posibilitatea de a nu ramine insarcinata.

Ambalajul „face” totul

Citeste cu atentie etichetele tuturor produselor pe care le consumi, de la mincare pina la cosmetice si solutii pentru curatenie. Abia daca putem pronunta compusii, daramite sa intelegem ce sint. Ceea ce nu poti vedea insa e mult mai important: oricit de „curate” ar fi alimentele, recipientele in care ele sint conservate contin substante chimice (dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, peste 80.000 de compusi sintetici au fost introdusi in produsele pe care noi le folosim), care pot afecta in mod negativ capacitatea femeilor de a procrea.

Sa luam un exemplu simplu: apa. Este recomandat sa consumam in jur de 2 litri de apa zilnic pentru a ne hidrata corespunzator organismul. Cum apa de la chiuveta nu mai prezinta incredere, cumparam apa de izvor imbuteliata. In sticle de plastic, care, pentru a fi rezistente, pot avea in compozitie Bisphenol A (prezent si in biberoanele pentru copii, cutiile de conserve, CD-uri etc.).

Nu, nu e cazul sa devenim paranoice din cauza ca mai totul in jurul nostru este nociv, dar nici nu putem sa ne prefacem ca amenintarile nu exista. Pentru ca tocmai am pomenit de substantele ce intra in compozitia produselor pe care le folosim, ar fi bine sa afli si cum ne afecteaza ele. Denumite perturbatori endocrini, acesti compusi sintetici pot bloca anumiti hormoni care au rolul de a regla multe dintre functiile corpului.

Studiile efectuate pe compusul Bisphenol A au scos la iveala ca acesta provoaca dereglari menstruale, pierderi de sarcina ori sindromul ovarului polichistic. De asemenea, s-a descoperit ca influenteaza inclusiv dezvoltarea glandei mamare la pubertate. In cazul barbatilor, poate fi afectata calitatea spermei sau poate cauza cancerul de prostata.

Cum ajungem sa fim expusi? Simplu: recipientele din policarbonat, zgiriate sau lovite, au pierderi de Bisphenol A (care migreaza in continutul sticlei), iar riscul creste pe masura ce acestea sint refolosite sau chiar sterilizate. Lista chimicalelor poate continua; intre acestea, exista citeva care sint considerate foarte periculoase (si mai sint multe care nu au fost INCA testate):

  • Ftalatul – aflat in peste 52% din cosmetice, dupa cum arata un studiu american; este folosit si in fabricarea de produse farmaceutice (capsule), jucarii – poate cauza malformatii ale tractului reproductiv la femei sau atrofierea testiculelor la barbati.
  • Alchilfenolii, impreuna cu derivatii lor, pot fi gasiti in detergentii industriali, in vopsele si mase plastice, parfumuri, deodorante de camera.
  • Bifenili policlorurati, folositi in cerneala, vopsele, mase plastice, mobilier, haine si produse electronice – afecteaza in special calitatea spermei barbatilor.
  • Nu in ultimul rind, moscul artificial, prezent in compozitia detergentilor, parfumurilor (inclusiv cele de camera sau masina), este responsabil de schimbarile hormonale.

Toate aceste substante (pe care le vei gasi inclusiv in raportul Greenpeace privind impactul substantelor chimice toxice asupra sistemului reproducator) trec in aerul pe care noi il respiram!

Poluare = infertilitate?

Din pacate, acesta este adevarul: din cauza poluarii excesive, multe cupluri intimpina dificultati in a avea copii. Cit despre expunere, am putea spune ca este totala; incepind cu aerul pe care il inspiram si pina la alimentele pe care le consumam. Nu demult, auzeam cu totii despre infestarea unor iaurturi cu dioxina (substanta incadrata in categoria perturbatorilor endocrini), despre care se stie ca este o substanta cancerigena, care poate bloca functionarea unor enzime din organism si afecteaza in special ficatul, neuronii si glandele endocrine. Iar daca vrei un exemplu concret, aminteste-ti de cazul presedintelui Ucrainei, otravit cu dioxina (e drept, a fost vorba despre o cantitate mai mare). Dioxina poate fi prezenta in alimentele care contin guma-guar (cunoscuta si sub denumirea de aditivul E-412): inghetata, lactate (pentru ingrosarea compozitiei), produse de panificatie si carmangerie, sosuri si dressinguri pentru salate, dar si in anumite produse realimentare – absorbante, obiecte din PVC etc.

Cum reducem riscurile?

E limpede, ne aflam in imposibilitatea de a ne tine complet departe de poluare, dar putem controla anumite lucruri.

  • Consuma mai putine produse animale; reziduurile de dioxina rezultate in urma incinerarilor afecteaza solul pe care cresc plantele cu care sint hranite animalele; dioxina se depoziteaza in grasimile animale. Acelasi pericol il reprezinta pestele din apele aflate in apropierea zonelor industriale.
  • Verifica pe ambalaj compozitia si provenienta produselor pe care le consumi (evita-le pe cele care contin orice incepe cu „Cloro-„). Da, e greu sa afli adevarul sau sa ai incredere in ceea ce scrie pe ambalaj ori iti spune chiar vinzatorul… Dar nici legumele vindute in piata, de catre producatorii independenti, nu sint sigure (in ciuda restrictiilor impuse), pentru ca, din dorinta de a face concurenta produselor de sera sau de import, e posibil ca unii sa utilizeze chiar mai multe ingrasaminte chimice.
  • Nu consuma niciodata fructe sau legume nespalate. Cit despre carne, chiar daca urmeaza sa o gatesti, e bine s-o speli inainte.
  • Nu arde gunoiul! Daca locuiesti la curte (si masina de la salubrizare trece cam rar), nu incerca sa scapi singura de resturi prin incinerare; chiar tu vei polua mediul cu dioxina si bifenili policlorurati (cercetarile arata ca acestia pot fi responsabili de afectiunea ginecologica ce poarta numele de endometrioza).
  • Daca te simti rau, consulta un medic!


Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *