Distanțarea socială: cum facem față acestei provocări?

By  | 

Ne-am trezit (oarecum) peste noapte cu un inamic invizibil — COVID-19 — a cărui noutate ne-a suprins extrem de vulnerabili fizic, dar și emoțional. Iar poate cea mai importantă decizie pe care am fost nevoiți să o luăm la nivel personal, și de comunitate — distanțarea socială — ne-a bulversat complet. Pentru a contura o imagine clară asupra lucrurilor și pentru a descoperi care sunt cele mai bune metode pentru a face față întregului fenomen, am stat de vorbă cu Gáspár György, psiholog clinician și psihoterapeut relațional, precum și cu Sebastian Lăzăroiu, sociolog și scriitor.

De Bianca Dragomir

De vorbă cu

GÁSPÁR GYÖRGY,

Psiholog clinician și psihoterapeut relațional

Cât de important este, în această perioadă, echilibrul psihic/mental, pentru sănătatea fizică și pentru o astfel de luptă a organismului?

Viața are perioade și perioade, unele mai ușoară și altele mai grele. Iar pentru a le putea face față, flexibilitatea psihologică este esențială. Nu cred foarte mult în puterea echilibrului — cred că acesta este adesea echivalat cu „perfecțiunea“. Însă sunt de părere că starea de prezență conștientă este cea care ne poate ajuta să acceptăm mai ușor ceea ce trăim, fără să transformăm COVID-19 într-un război interior. Îngrijorările, frica și anxietatea ilustrează ceea ce trăim cu toții din punctul de vedere psihologic. Iar pentru a ne păstra flexibilitatea, capacitatea de a accepta tot ce nu se află sub controlul nostru, avem nevoie să ne observăm cu atenție și deschidere emoțiile și gândurile — fără să încercăm să le controlăm sau să fugim de acestea.

Meditatie, mindfulness.

O cohortă serioasă de studii clinice arată că această practică a stării de prezență conștientă (mindfulness) ne ajută să nu transformăm frica sau anxietatea într-o tulburare, să nu cădem pradă depresiei și să avem grijă de relațiile noastre (care sunt, de asemenea, esențiale pentru bunăstarea noastră psihologică în vremuri grele). Astfel, aș spune că inteligența relațională și abilitățile emoționale sunt importante pentru protejarea sănătății psihice, pentru tolerarea incertitudinii și a lipsei de control pe care le trăim cu toții acum (în vremea lui COVID-19), dar și în multe alte momente dificile — care nu lipsesc din realitatea niciunuia dintre noi și despre care știm că, de fiecare dată, trec.        

Află mai multe despre pandemia COVID-19 din următorul articol: Tot ce trebuie să știi despre CORONAVIRUS/COVID-19

Dacă ar fi să scrii o rețetă pentru psihic, care ar fi primele recomandări?

Exact așa cum suntem încurajați să ne spălăm cu apă și săpun mâinile, este important să ne întreținem și igiena mentală — care presupune o curățare a gândurilor și emoțiilor. O rețetă cu prescripții comportamentale ar cuprinde: exerciții de respirație conștientă (să inspirăm pe nas, să ducem aerul în abdomen și să expirăm pe gură, de câte 4-5 ori pe oră); să ne notăm pe un post-it (de câte 3 ori pe zi) emoțiile pe care le trăim, fără să ne luptăm cu acestea sau să le minimalizăm, și să le acceptăm; să ne alocăm câte 15 minute, zilnic, pentru a ne nota gândurile negre într-un jurnal; să practicăm dialogul conștient cu persoanele de încredere (adică să ne exprimăm trăirile și apoi să ascultăm și ceea ce se află în universul interior al celuilalt), cu precizarea că aceasta presupune să stabilim un moment în care este potrivit pentru amândoi să purtăm conversația și apoi să stabilim cine vorbește primul și cine ascultă primul.

Emițătorul (cel care vorbește) are de formulat mesaje care încep cu „Eu simt, eu gândesc, eu trăiesc…“; iar receptorul (cel care ascultă) are de oglindit ceea ce aude prin expresii de tipul „Înțeleg că simți…“, de validat experiența celuilalt prin confirmări de tipul „Ceea ce trăiești are sens…“ și de empatizat cu fricile și anxietățile interlocutorului. După care între ei se face un schimb de roluri.     

Trebuie să viețuim, să lucrăm într-o conectivitate izolată. Cum crezi că ne va afecta această situație la nivel psihologic (care ar putea fi cele mai puternice consecințe)?

Fiecare situație de criză din viața noastră poate duce la o pierdere sau poate genera o oportunitate de transformare. Depinde cum alegem să interpretăm lecția ce rezidă în această criză. Din punctul meu de vedere, ceea ce trăim acum ne îndeamnă la o mai mare atenție față de ceea ce contează cu adevărat în viață: sănătatea noastră, relațiile cu cei dragi și speranța zilei de mâine. Mintea umană se poate opune regulilor de protecție (igienă și izolare) sau e posibil să respingă realitatea faptului că nu tot ceea ce mișcă poate fi controlat. Iar toate aceste interdicții și restricții pot avea drept consecință îmbolnăvirea fizică și psihică.

Distantare sociala în vremea coronavirusului

Cred că afectarea cea mai mare se petrece la nivel sufletesc și, dacă nu ne oferim o igienă mentală corespunzătoare, putem dezvolta diferite tulburări emoționale și psihologice. Izolarea nu este confortabilă, mai ales dacă nu stăm bine la capitolul „acceptare și respectare a regulilor“, dar ne va ajuta să ne dezvoltăm capacitatea de tolerare a frustrării, să ne oferim și un dram de odihnă (într-o lume a mișcării la viteza a VI-a), să dormim mai mult (comportament despre care studiile nu încetează să ne arate cât este de important) și să îndrăznim să-i respectăm pe cei care trăiesc alături de noi (dar și pe cei care văd lucrurile diferit de noi). Perspectiva mea asupra vieții și a lumii este una sistemică: consider că totul este interconectat și că ceea ce fac eu se află într-o legătură certă cu ceea ce fac vecinii mei; prin urmare, comportamentele lor vor avea o influență pozitivă sau negativă asupra mea și invers. Poate, a venit momentul să ne adresăm câteva întrebări esențiale cu privire la sensul existenței noastre pe Pământ…

Dacă gestionăm această perioadă cu o mai mare deschidere față de emoțiile noastre și ale celor din jur, dacă respectăm regulile de igienă fizică și mintală, dacă ascultăm și vorbim cu blândețe, atunci izolarea nu va avea prea multe efecte adverse. Ba din contra, există șanse ca ea să devină o perioadă de creștere și de dezvoltare personală.      

Dacă ești însărcinată, află care sunt măsurile de precauție și de relaxare pe care trebuie să le iei în această perioadă: Coronavirusul la gravide: măsuri de precauție și trucuri de relaxare

Cum am putea să facem față atacurilor de panică punctuale, dar și celor continue? Cum putem controla panica și frica, în situații care par de necontrolat, așa cum e aceasta?

Dacă cineva trăiește un atac de panică, indicat ar fi să ia legătura cu un psiholog sau psihoterapeut. Pe site-ul nostru, www.paginadepsihologie.ro, există o listă cu terapeuți recomandați la nivelul întregii țări și majoritatea oferă terapie inclusiv online. Panica în sine nu poate fi controlată — așa cum nu putem controla nici ploaia sau zăpada ori traseul norilor pe cer. Tot ceea ce putem învăța este să le acordăm reacțiilor noastre fiziologice și emoționale o atenție conștientă (care să nu determine o negare a trăirilor, dar nici o exagerare a acestora). Anxietatea este reacția firească a sistemului nervos la situații percepute ca fiind amenințătoare. De cele mai multe ori, aceasta se transformă într-o tulburare de panică, dacă mintea ne spune că nu este ok ceea ce simțim și că nu ar trebui să se întâmple ceea ce deja se întâmplă ori s-a întâmplat.

Atac de panica

Cu alte cuvinte, panica apare atunci când nu acceptăm realitatea și când ne imaginăm cele mai negative scenarii despre viitor. Iar la acest capitol, mintea neîmblânzită nu ne ajută prea mult, deoarece în majoritatea timpului noi nu trăim în prezent (fiind ancorați în trecut sau proiectați în viitor). Numai că unul dintre marile adevăruri ale vieții este acela că, în afară de comportamentele din prezent, nimic altceva nu poate fi controlat. Prin urmare, înțelept este să rămânem centrați în momentul de față și să acceptăm că avem de trăit vremuri mai puțin obișnuite, dar care, din fericire, nu sunt atât de negative pe cât ne-ar putea face să credem gândurile noastre negre. Să ne reamintim că, pur și simplu, avem de stat în casă și de muncit într-un mod diferit de cel cu care suntem obișnuiți. Situația este una serioasă și trebuie trată ca atare, dar nu este război, viața majorității nu este pusă în pericol și nici nu a rămas planeta fără apă sau electricitate. Pe scurt, cerem ajutor de la specialiști, acceptăm că prezentul este diferit de trecut, ne împrietenim cu toate emoțiile și încercăm să nu credem tot ceea ce ne spun gândurile negre despre un tragic viitor.   

Citiți materialul integral în ediția de aprilie 2020, pe care o puteți găsi la punctele de pe una dintre următoarele platforme: AICI , AICI  sau AICI.

De vorbă cu

SEBASTIAN LĂZĂROIU

Sociolog și scriitor

Care credeți că sunt noile perspective ale acestui fenomen care a luat amploare odată cu apariția Coronavirus: social distancing sau distanțarea socială?

Sociologii știu despre „scala distanței sociale” a lui Bogardus, un instrument clasic de măsurare a atitudinilor față de anumite grupuri. E vorba, mai exact, de un set de întrebări despre diverse etnii, rase sau categorii minoritare. „Ai vrea să fii vecin, coleg, prieten, rudă cu un negru, chinez, rom, homosexual etc.?”, așa sună întrebările lui Bogardus. Ei, bine, acum suntem într-o situație relativ nouă, pentru că prietenul, colegul, ruda sunt cei care, se zice, te pot pune în pericol, fără nicio intenție, fără deosebire de rasă, etnie sau orientare sexuală, doar pentru că ar putea fi purtătorii unui virus. Iar autoritatea îți impune acest comportament dezirabil: distanțarea.

Pe de o parte, deci, „dușmanul” e definit de autoritate, ca în timp de război, pe de altă parte, el nu are chipul „străinului”, ci chipul „tău”, în sensul celui pe care-l accepți ca fiind cel mai apropiat ție (poate fi oricine). Sigur, la început a fost o tendință de a-i stigmatiza pe cei cu ochi oblici, pentru că virusul era localizat în China, dar acum lucrurile s-au schimbat. Întotdeauna vechea ordine se dizolvă în haos, pe urmă vine o nouă ordine. Cum va arăta, încă e greu să știm, pentru că nu avem niciun fel de așteptări legate de durata pandemiei, de posibilitatea reapariției și de un orizont de timp pentru imunizare.

Distantare sociala

Școala online în autoizolare

Cum ar trebui să gestionăm această nevoie medicală așa încât să nu luăm decizii greșite, să nu pierdem echilibrul, relațiile sănătoate cu cei din jur?

Trebuie să remarcăm un concept nou al cooperării și solidarității. În zilele acestea ni se cere să cooperăm altfel decât eram obișnuiți. Înainte ni se spunea „pune și tu umărul!”, „ajută-ți semenii!”, cooperarea are un aspect colectiv, iar competiția e mai degrabă asociată cu individualismul. Paradoxal, acum cooperarea e legată de o dimensiune individualistă. Cum poți să ajuți? Stai în casă, spală-te pe mâini, izolează-te, ține-te departe de ceilalți! Nu cred că există un risc să pierdem contactul unul cu celălalt din simplul motiv că trăim în era virtualului și a noilor tehnologii. Însăși ideea de contact s-a reformat radical în ultimele decenii. Mai ales cei tineri, cu un stil de viață mai adaptat noilor tehnologii, nici nu vor simți mare diferență. Există desigur ceremonialuri și ritualuri în societate care implică adunări mai mult sau mai puțin solemne, în orice caz, simbolice, cum sunt nunțile, înmormîntările, botezurile, zilele de naștere, sărbători religioase, spectacole culturale, dar cred că situația ne va obliga să le regândim desfășurătorul și, implicit, să re-gândim ideea de co-prezență. Să admitem că am avut consultări politice între președinte și partide prin Skype și ele au condus la învestirea unui guvern.

Pe unele scene cântă artiști răposați sub formă de holograme, a apărut „cinema la tine acasă”, n-ar trebui să fim suprinși de nunți sau înmormîntări desfășurate în spațiu virtual. Ești mai puțin prezent alături de tinerii însurăței dacă te afli în Australia și ei în Europa într-o ceremonie pe Skype? Sigur, dispar micile gesturi de apropiere —ciocnitul paharelor, îmbrățișările — dar emoția e aceeași. Dispare emoția oare atunci când prezența fizică e restricționată? Am avut cu zeci de ani în urmă primul război televizat, cel din Vietnam, și emoția a fost poate mai mare ca oricând. Crește posibilitatea manipulării prin spațiul virtual? Da, aici e posibil și e de discutat. Poți să-ți înscenezi moartea sau nunta, e foarte adevărat.

Până la ce punct poate fi distanța socială benefică pentru lumea în care trăim, și care ar putea fi efectele ei negative punctuale?

O să recurg aici la simbolistica creștină. Dumnezeu întrupat a avut un impact fenomenal asupra ultimelor două milenii din existența omenirii. Când Dumnezeu s-a coborît între oameni, cu chipul lor, totul s-a schimbat în istoria credințelor. Înainte era probabil mult scepticism, oamenii venerau obiecte sau animale, era o diversitate mai mare în panteon și probabil și mai multe conflicte și tensiuni din cauza asta. Azi ne-a rămas taina eucharistiei, trupul și sîngele lui Isus, pâinea și vinul sfințite la împărtășanie. Sfințite, adică contaminate de energia divină. Isus nu mai e printre noi, dar e totuși printre noi cu putere mai mare decât atunci când se întrupase, dacă e să ne raportăm la efecte. Așadar, distanța socială este distanța între corpuri materiale vii. Dar nu e distanță socială și indiferența sau ignorarea, ca atunci când nu te mai gândești deloc la o persoană, deși, să zicem, ea trece prin clipe grele? Efectele negative nu pot să apară decât din obișnuința unor simțuri, în sensul resimțirii unei lipse, absențe. Exercițiul distanței sociale ne ajută să ridicăm vălul materiei pe care l-am absolutizat o vreme. Încă o dată, noile tehnologii, cu toate efectele lor negative, ajută la o pedagogie a simțurilor. E ireal copilul meu cu care vorbesc pe Skype din Italia, doar pentru că nu-l pot strânge în brațe sau nu-i pot simți mirosul pielii?

Distanțare socială, și igienă

Credeți că este posibil ca, în viitor, societatea să rămână cu o panică care va inhiba grupurile mari, ideea de colectivitate sau chiar libertatea de mișcare?

Am văzut că, în perioada asta, unele muzee și-au deschis porțile virtuale. Pare ciudat că poți vizita Louvre de-acasă. Pentru unii pare ciudat și că poți lucra de-acasă sau că elevii pot merge la școală pe platforme virtuale. Granițele și limitele, așa cum le-am definit până acum, par ușor ridicole când le privim din această perspectivă. Panica apare oricum — iată, chiar și în perioada asta când ni se cere o „cooperare individualistă”, n-a dispărut de tot competiția (cînd vine vorba de hârtie igienică, de pildă). Sigur că fricile au inerția lor și se mai transmit și de la o generație la alta, dar asta nu face decât să ne pună la încercare capacitatea de a inova. Într-o nouă ordine, cea despre care azi nu știm mare lucru, inteligența artificială și roboții s-ar putea să ne ajute să depășim aceste frici.

Cum putem să profităm de acest moment nefast pentru a ne reconsidera comportamentul social?

Să învățăm că social distancing e o noțiune foarte relativă și că o convenție, chiar dacă a fost întărită de sute de ani de conviețuire, rămîne o convenție, deci poate fi schimbată oricînd. Comportamentul social are acum instrumente de adaptare viabile în noile tehnologii.

Află Ce faci cu animalele de companie dacă ai fost diagnosticat cu coronavirus?

Care sunt consecințele pe termen lung, la nivel de societate, ale unei perioade lungi de social distancing?

Oamenii sunt tulburați atunci când trebuie să-și schimbe rutina, să iasă din zona de confort. Pe termen scurt, deci, vom avea de înfruntat depresii, revolte, dar, pe termen lung, s-ar putea să fie și efecte pozitive, anume acela al reconsiderării emoțiilor pe care le-am legat prea mult, convențional, de contactele materiale sau al reconsiderării sănătății, de la bun individual la bun colectiv. Poate vom constata că măcar o treime dintre noi, azi, poate lucra la fel de eficient și fără să piardă două ore în trafic până la un spațiu de lucru comun. Poate vom constata că o mulțime de rutine considerate de la sine înțelese sunt mai degrabă poluatoare și putem trăi mai bine fără ele.

Cum facem să nu ne întoarcem unii împotriva altora, la nivel de grupuri sociale, în condițiile în care panica individuală poate genera comportamente care lezează anumite grupuri sau minorități — rasism, xenofobie, pierderea empatiei pentru cei bolnavi, marginalizarea bătrânilor?

Riscurile devin mici în condițiile pandemiei, dar, sigur, cifrele și statisticile pot induce comportamente discriminatorii. Dacă țara vecină are mai multe cazuri de infectare, atunci îmi închid granițele și-i consider pe vecinii mei un fel paria, fără să țin cont de faptul că există doar factorul timp și un decalaj pe care viteza de răspândire a virusului îl recuperează. Discriminarea bazată pe frică sau pe o logică a termenului scurt dispare pe măsură ce oamenii înțeleg că avem toți de înfruntat aceeași problemă. Iată, China, care pare să fi intrat pe curba descendentă a epidemiei, trimite acum ajutoare în Europa. Deci există și solidaritate.

Cum să ne exersăm, cum să ne dezvoltăm empatia „față de comunitate”?

Aici va fi o permanentă tensiune, din cauza paradoxului menționat mai devreme. Ni se cere o cooperare individualistă (stai la distanță de ceilalți), dar, pe de altă parte, cred că sunt mulți oameni care se întreabă — bine, dar cum pot să-i ajut pe bătrânii izolați in casă, grupul cel mai vulnerabil? Ei au nevoie de mâncare și alte lucruri utile. Cum facem să-i ajutăm fără să încălcăm regulile de social distancing sau chiar ale carantinei? Această tensiune ar trebui să fie rezolvată de încrederea în autorități, care se presupune că poate mobiliza corpuri de profesioniști și voluntari pentru a rezolva punctual fiecare nevoie. Dacă încrederea în autorități e scăzută, dacă istoria capacității instituționale e una negativă, deja avem o problemă.

Citește și: Părul poate purta și el virusul! Tot ce trebuie să știi despre Coronavirus (COVID-19)

Distantare sociala

Mindfulness

COMMUNITY MINDFULNESS 

Doar câteva dintre inițiativele luate în sprijinul comunității, până la data plecării acestei ediții în tipar.

Suport psihologic pentru personalul medical.

Organizația nonguvernamentală din domeniul sănătății mintale din România, Estuar, a lansat 4medicALL, o linie telefonică de consiliere și suport psihologic pentru personalul medical, paramedical și sanitar implicat în tratarea persoanelor infectate cu virusul COVID-19. Linia telefonică 4medicALL este deschisă în fiecare zi de luni până vineri, între orele 10:00 și 18:00. Membrii personalului medical, paramedical și sanitar pot primi consiliere la numerele de telefon: 0758.119.314, 0758.119.313, 0758.119.302 sau pe e-mail: [email protected].

*În funcție de evoluția situației și a solicitărilor, programul poate fi extins.

Consiliere psihologică anti panică și anxietate.

Colegiul Psihologilor din România (filiala Constanţa) oferă consiliere psihologică telefonică pentru persoanele care dezvoltă atacuri de panică sau stări de anxietate cauzate de fenomenul Coronavirus. În cadrul acestei celule de criză organizată de Colegiul Psihologilor vor participa psihologi-voluntari specializați în psihoterapie, consiliere psihologică, psihologie clinică, psihologie aplicată în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

Donații de produse de igienă.

AVON România a donat 1,7 tone de produse de igienă (săpunuri lichide și geluri de duș) pentru centrele de carantină din București, alăturându-se astfel eforturilor de limitare a efectelor COVID-19 în România. De asemenea, compania contribuie și cu o donație în bani pentru achiziția testelor de confirmare a virusului COVID-19, care vor merge către Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Sf Parascheva Iași. Donațiile companiei se derulează prin intermediul Fundației Prețuiește Viața, fondată de Andreea Marin, care a lansat vineri, 13 martie, o campanie de identificare a nevoilor sistemului sanitar în contextul epidemiei de COVID-19 și de acoperire a acestora cu sprijinul societății civile și al companiilor private.

Bani donați pentru echipamente medicale.

Mastercard s-a alăturat inițiativei Asociației Dăruiește Viață de combatere a coronavirusului COVID-19 în România, care a anunțat că toate donațiile primite începând cu data de 11 martie au fost redirecționate către sprijinirea eforturilor derulate de instituțiile care gestionează criza, pentru consolidarea capacității sistemului medical românesc de prevenire și tratare a pacienților. Compania a donat 100.000 de euro pentru achiziționarea de echipamente speciale, cu importanță crucială în asigurarea îngrijirii adecvate pentru persoanele infectate, precum aparate de ventilat, paturi de terapie intensivă și alte echipamente necesare, care vor fi donate ulterior centrelor de carantină și izolare, deschise în diferite puncte ale țării.

Conectarea nevoilor spitalelor direct cu potențialii donatori.

Spitalele și centrele medicale din România sunt în linia întâi a luptei împotriva COVID-19, iar platforma https://ajutorspitale.entreprenation.ro/ vine în întâmpinarea nevoilor urgente ale acestora. Proiectul #ajutorspitale se adresează atât spitalelor și centrelor medicale care au nevoie de susținere pentru a-și putea desfășura activitatea în contextul dificil cu care se confruntă, cât și mediului de business, antreprenorilor care au resurse materiale și/sau umane valoroase, prin care pot susține sistemul medical în această perioadă.

Proiectul este o punte de legătură între resursele din mediul de business și nevoile pe care spitalele românești le au în acest moment critic. Spitalele și centrele medicale sau reprezentanții oficiali ai acestora au la dispoziție pe această plaformă secțiunea „Ești reprezentant al unei unități medicale?”, unde pot intra și completa formularul cu cele mai presante nevoi cu care se confruntă în această perioadă. Cei din mediul de business au la dispoziție formularul de la secțiunea „Ești antreprenor și vrei să dai o mână de ajutor?”, unde se vor descrie concret resursele sau soluțiile pe care le pot pune la dispoziție. Pentru întrebări, idei sau sugestii scrieți pe adrea de emai: [email protected]

— Diana Colcer

Cât timp va dura? Factori cheie.

* Momentul când se atinge apogeul răspândirii

* Acțiunile care se impun pentru protejare, după atingerea vârfului de răspândire

* Disponibitatea fiecăruia, individual și colectiv, pentru a păstra distanța socială evitând astfel răspândirea și mai acută a virusului

— SURSĂ: Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

Dacă ne facem un plan pentru fiecare zi, psihicul nostru va tolera mai bine autoizolarea, pentru că va simți că are situația sub control”

GÁSPÁR GYÖRGY, psiholog clinician și psihoterapeut relațional

Cel mai eficient răspuns în fața unei situații generatoare de panică și isterie în masă este încrederea în autorități. Dacă nu există, urmează panică, anarhie — în acest caz, răspândirea cu viteză amețitoare a virusului.”

— SEBASTIAN LĂZĂROIU, sociolog și scriitor

Mai multe detalii despre ediția de aprilie 2020 descoperă AICI.

Descarcă ediția digitală integrală de pe: https://www.magzter.com/, abonează-te sau comandă-ți un Cosmopolitan prin livrare la domiciliu pe https://www.burda.ro/produs/cosmopolitan și — numai în condiții de perfectă siguranță — adaugă-ne în coș atunci când îți faci cumpărăturile săptămânale pentru casă și familie!

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *