„Zero Waste”, noua ta deviză in alimentație

Aproape 20% din totalul deșeurilor menajere pe care le producem provin din bucătărie, iar la nivel global, se estimează că o treime din cantitatea totală a acestora nici măcar nu a fost consumată înainte să fie aruncată, reprezentând hrană gătită alterată, produse expirate, fructe deteriorate. Asta indică faptul că fenomenul risipei alimentare a atins proporții alarmante. În acest context, conceptul Zero Waste — care presupune reducerea conștientă a deșeurilor menajere — poate fi lesne integrat în bucătărie. Sigur, este destul de dificil să atingi un „zero” curat, dar dacă fiecare dintre noi ar reduce măcar un mic procent din cantitatea de resturi aruncate, tot ar fi ceva. Și nu este greu deloc. Poți s-o consideri un hobby pentru o cauză nobilă.

La ce ajută Zero Waste

De ce este atât de important să producem mai puține deșeuri de origine alimentară? Există mai multe motive. Mâncarea pe care o arunci înseamnă bani pierduți pentru tine, în timp ce persoanele defavorizate abia dacă au ce pune pe masă, iar o soluție este donarea de alimente care pot fi consumate în siguranță. Un alt aspect, care ne afectează pe toți, este faptul că acestea ajung în gropile de gunoi și sunt depozitate împreună cu alte deșeuri, iar bacteriile anaerobe (care trăiesc fără oxigen) le descompun și degajă gaz metan — un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon, ce constituie aproape 10% din totalul gazelor cu efect de seră din atmosferă.



Cumpără „smart”

Nu este vorba, însă, doar despre resturile alimentare; în aceeași categorie se încadrează ambalajele în care alimentele procesate sunt împachetate – membranele mezelurilor și foliile în care sunt vidate, recipientele din plastic în care alimentul este turnat sau cutiile metalice ale conservelor, care ajung murdare în pubele. Un prim pas în a reduce acest fenomen îngrijorător este schimbarea comportamentului consumatorilor: cumpărarea de mai puține alimente procesate (sau achiziționate în pachete cu gramaj mai mare și gestionate corect, astfel încât să poată fi consumate în siguranță) și achiziționare de mai puține ambalaje (iar acolo unde este posibil, folosirea unor recipiente reutilizabile, aduse de-acasă și umplute în magazin) reprezintă pași importanți către un coș de gunoi gol, dar mai ales către un aer mai curat.

Gătește simplu

Mai multe ingrediente înseamnă mai multe ambalaje — rezumă-te la elementele esențiale și prepară-le simplu, folosind doar condimente proaspete, pe care le poți cultiva în propria bucătărie (vei vedea imediat și cum poți să te asiguri că plantele tale vor crește văzând cu ochii). Iar atunci când ai în frigider alimente care nu par potrivite pentru a încropi o masă sau stau să expire, poți apela la o aplicație pentru smartphone precum SuperCook, care te poate ajuta să le asociezi într-un preparat delicios.

Citește și Poluarea cu plastic e o problemă uriașă, dar nu e prea târziu să o corectăm.

Multe dintre resturile pe care le aruncăm pot fi refolosite inteligent pentru a crea adevărate delicatese: cojile fructelor pot fi transformate în dulceață (cufundă fructele în apă fierbinte înainte, pentru a îndepărta ceara), pâinea uscată poate deveni un pesmet aromat pentru aripioare picante, iar frunzele ridichilor pot fi folosite în supe. De asemenea, poți regenera anumite legume punându-le în apă (integral sau doar „mustățile” tăiate) ori pământ – ceapa verde, salata, țelina apio, morcovi, ba chiar și ghimbirul. Și ananasul poate fi replantat, îndată ce partea superioară face rădăcini.

Colectează corect

Începând cu 1 ianuarie anul acesta, a intrat în vigoare Legea Compostului, care prevede colectarea separată a deșeurilor biodegradabile în pubele speciale (puse la dispoziție de primării) pentru resturile organice, pe care companiile de salubrizare le vor prelua pentru a le transforma ulterior în compost pentru agricultură. De asemenea, există compostoare speciale pentru resturi alimentare, pe care le poți achiziționa și folosi în propria curte, pentru a-ți produce – prin fermentație — îngrășământ pentru plantele din grădină sau ghivece.

Resturi bune

Unele dintre resturile alimentare pot fi pe loc refolosite pentru a hrăni plantele.
De exemplu, zațul de cafea – bogat în potasiu, magneziu, sulf, fosfor și azot poate fi un excelent îngrășământ pentru plante și gazon. Cojile ouălor conțin mult calciu și pot fi folosite pentru a optimiza solul culturilor de căpșuni, dar și pentru a ține la distanță unele vietăți dăunătoare plantelor. De asemenea, pentru a neutraliza „afida” sau păduchii plantelor, poți folosi cojile de banană tocate mărunt și presărate pe pământ, care vor fertiliza solul cu nutrienți valoroși.

Foto: iStock.

Dacă ți-a plăcut articolul nostru despre Zero Waste, citește și reportajul nostru despre cum prevenim, concret, risipa de hrană.

Nici un comentariu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata.