Cum ne afectează mediul înconjurător sănătatea?

Vestea că restricțiile impuse 
de autorități pentru a ne proteja
de coronavirus oferă mediului înconjurător
 ocazia de lua și el… o gură de aer proaspăt, ne-a făcut un pic mai optimiști în perioada de distanțare socială. Însă nu doar aerul poluat dăunează sănătății noastre. Sau planetei în general.

Cât de bun pentru noi este aerul din casele noastre?

În perioada ante-pandemie, mai toată lumea consulta obsesiv aplicații mobile precum Air Visual, Airly sau Air Matters, care raportează detaliat despre calitatea aerului pe care îl respirăm. Aceia dintre voi care locuiesc în București știu foarte bine la ce mă refer, pentru că în orașul nostru există foarte multe plângeri ale societății civile și adevărate scandaluri publice referitoare la poluarea alarmantă înregistrată în timpul nopții sau la aerul care, periodic, devine pestilențial din anumite zone limitrofe. Și deși restricțiile anti-pandemie au avut ca rezultat și diminuarea unor activități poluante — traficul rutier, de exemplu — recomandările care spun „rămâi în casă astăzi” încă apar pe display atunci când consulți o astfel de aplicație. 
Pe bună dreptate ne întrebăm acum: este aerul din locuințele noastre mai curat sau mai poluat, mai ales că ne începem ziua aerisind casa și ținând ferestrele tot mai mult deschise?



„În special în locuințele de mici dimensiuni sau cele care nu dispun de un sistem corespunzător de ventilație, calitatea aerului poate fi mai proastă decât poluarea din exterior”, artă Jon Levy, președintele departamentului de Sănătate a Mediului din cadrul Boston University School of Public Health. Mai întâi, trebuie luați în calcul factori poluanți din propria casă: produse chimice folosite pentru curățenie sau renovare (vopsea), lumânări parfumate, mobilierul din materiale aglomerate (PAL), praful acumulat în materialele textile de pe canapele, draperii și covoare, sunt frecvent vinovate de calitatea slabă a aerului pe care îl respirăm în casă, iar atunci când deschidem geamul se adaugă și aerul din exterior, considerat frecvent ca fiind „curat”.

Ce soluții ai, și ce-i de făcut dacă locuiești în buricul orașului ori într-o zonă în care monitoarele înregistrează frecvent valori înalte de poluare? O recomandare de bun-simț ar fi aerisirea locuinței prin intermediul sistemelor de ventilație și aer condiționat, cu condiția să instalezi, să cureți și să schimbi frecvent filtrele. Pentru curățenie, poți oricând opta pentru produse ecologice, iar în cazul lumânărilor, orientează-te către cele non-toxice, vegetale, din ceară de soia, care nu conțin parafină, derivați din petrol sau pesticide. Și cred că toate aceste sfaturi devin cu atât mai importante acum că ne petrecem majoritatea timpului închiși în casă.

Sunt legumele și fructele bio cu adevărat „curate”?

Preocuparea pentru o viață sănătoasă se manifestă tot mai pregnant, la toate nivelurile, dar în special în materie de alimentație, ceea ce e foarte bine, dat fiind că sursa multor boli se află în intestine. Și pentru că nu tot ce trece drept mâncare sănătoasă provine din surse de încredere, ne îndreptăm deseori atenția către acele produse din culturi organice, ale căror prețuri mari ar trebui să reprezinte o garanție că totul este „curat”. Și totuși, culturile organice nu exclud prezența pesticidelor, mai precis a biopesticidelor, acele substanțe folosite în agricultura ecologică pentru a ține la distanță dăunătorii, fungilor și buruienilor. Specialiștii atrag atenția că unele dintre acestea — precum sulfatul de cupru, Bt-toxina sau uleiurile horticole — pot fi dăunătoare atât pentru consumatori, cât și pentru mediu (de exemplu, pesticidele împotriva insectelor pot dăuna albinelor), iar nivelul biopesticidelor tinde să fie mai mare comparativ cu cel al pesticidelor chimice din produsele non-organice.

„O cercetare efectuată pe măsline și uleiuri din măsline, care au fost tratate cu pesticide organice în timpul creșterii, a arătat niveluri înalte de biopesticide precum rotenone, azadirachtin, piretrin și fungicide de cupru”, arată authoritynutrition.com citat de SanoTeca, precizând că „aceste pesticide organice au, de asemenea, efecte negative asupra mediului, care, în unele cazuri, sunt mai rele decât alternativele sintetice.” Spălarea temeinică a legumelor, fructelor și verdețurilor rămâne de departe cea mai bună măsură de prevenție, mai spun experții, iar în privința sursei acestora, concluzia este că 
„e, totuși, mai sănătos să mănânci legume și fructe în general”, arată toxicologul Urvashi Rangan din cadrul Grace Communications Foundations, pentru Prevention, decât să le eviți cu totul, de 
teama acestor chimicale.

De ce plasticul 
este și va fi
 mereu inamicul nostru nr. 1

Fotografiile cu țestoase prinse în PET-uri sau cu tonele de deșeuri eșuate pe plaje sunt cele mai grăitoare imagini ale impactului nociv al plasticului asupra planetei, însă o sursă majoră de poluare o reprezintă și fabricarea acestuia. Și-ar mai fi ceva, legat în principal de sticlele de unică folosință utilizate la îmbutelierea apei potabile, despre care circulă încă informații privind potențialul carcinogen al acestora, în condițiile deteriorării PET-urilor în timpul transportului ori manipulării sau prin prisma refolosirii acestora în gospodărie. Însă nu este foarte clar dacă în compoziția acestui tip de plastic chiar sunt folosiți compuși care ar favoriza apariția cancerului, spun specialiștii.

Totuși, există precauții legate de utilizarea acestor recipiente — iar aici intră și caserolele din plastic folosite frecvent pentru depozitarea alimentelor sau încălzirea la microunde. Expunerea acestora la temperaturi înalte și uzura în timp poate avea ca efect eliberarea unor chimicale precum ftalații, considerați dăunători pentru sănătate, iar unele dintre efectele acestora au legătură cu anumite tulburări endocrine și probleme reproductive. Pentru sănătatea noastră și a mediului înconjurător, este mai sigur, așadar, să optăm pentru recipiente din sticlă sau inox, care au și o rezistență mai mare în timp.

Încă un motiv bun ca
să apreciem proteinele vegetale

Despre carne, veganii știu cel mai bine! Un studiu efectuat de World Resources Institute, care compară impactul produs de creșterea bovinelor pentru carne asupra mediului, cu cultivarea legumelor proteice, arată că primele necesită de 20 de ori mai mult teren agricol și emit de 20 de ori mai multe gaze cu efect de seră per gram de proteină comestibilă decât alternativele vegetale. Și în vreme ce carnea de vită „hrănită cu iarbă” este prezentată drept cea mai sănătoasă pentru om și mediu, realitatea arată că puiul și porcul sunt mai eficiente din punct de vedere al resurselor consumate, în vreme ce vita este de departe cea mai păguboasă. De altfel, din punct de vedere al aportului proteic, aceasta este cea mai ineficientă, arată WRI.org, dintre sursele de proteină animală (inclusiv oul, cel mai bogat dintre acestea).

Foto: Getty Images, Unsplash

Nici un comentariu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata.