Cum scapi de senzația de “ceață cerebrală” cauzată de stres

By  | 

Probleme de concentrare, amețeli, tulburări de memorie, lipsa productivității, stare de oboseală aparent inexplicabilă… Sunt manifestări prin care oricine poate trece la un moment dat. Așadar, cum scapi de stres și senzația de “ceață cerebrală”, ca să revii cât mai curând într-o formă optimă?

Atunci când toate aceste manifestări apar în același timp, poate fi vorba de o așa zisă „ceață cerebrală”, asociată cu depresia, oboseala cronică, epuizarea, insomnia, ori alte afecțiuni sau tratamente. Dar de cele mai multe ori, simptomele enumerate apar pe fondul unui stil de viață dezorganizat sau stresant — cum ar fi perioada asta incertă de distanțare socială.

Multă vreme, specialiștii în neuroștiințe au considerat că declinul creierului în timp este ceva ce nu poți controla. Ultimii ani dedicați cercetării în acest domeniu au conchis, însă, că acesta este modelabil, capabil să dea naștere continuu unor celule noi, creând conexiuni care să ne „lumineze” din ce în ce mai puternic. Dacă vrei să facem o paralelă, până la urmă, creierul uman poate fi „lucrat” exact ca un mușchi. Recunoaște, ți-ai dorit și tu, măcar o dată, să fi fost în locul tipei care-a stârnit ropote de aplauze în ședință sau să-ți fi mers și ție mintea să-ți deschizi o  afacere. Nu e că nu te-ar duce capul, dar pur și simplu simți că nu poți depăși un anume prag. Nu-ți uita gândul — cu o  „revizie” scurtă și puțin antrenament, creierul tău poate funcționa la capacitate optimă. Iată, mai jos, unele recomandări despre cum scapi de stres operând câteva schimbări de lifestyle care se vor dovedi benefice. 

Ocupă-te de toate la timpul lor

Este nevoie de mult efort și concentrare pentru a ajunge să excelezi în „multi-tasking”, fie că vorbim despre muncă sau despre faptul că ești capabilă să te uiți la film în timp ce citești știrile pe laptop, mănânci și vorbești la telefon. Este posibil să practici asta mai tot timpul (nu-i așa că nu te poți uita la știri fără să simți nevoia să glisezi pe display-ul telefonului?), iar cortexul prefrontal este mai puțin activ din cauza fluxului sporit, ceea ce înseamnă că nu te poți concentra la un anumit lucru. Caută să te ții departe de toate ecranele și dispozitivele timp de 10-15 minute (poți practica exerciții de respirație în acest interval), de câteva ori pe zi, și încearcă să nu folosești mai multe dispozitive în același timp.

Fă ce știi mai bine

În mod normal, o activitate nouă este mult mai provocatoare, dar nu te-ar ajuta prea mult acum, întrucât cortexul frontal despre care vorbeam mai sus devine mult prea activ atunci când este pe modul „achiziție” de noi informații, iar această parte a creierului are nevoie de un pic de relaxare pentru a se putea restarta. În schimb, practicând o activitate familiară, pe care știi că o stăpânești, a cărei finalitate e în mare măsură controlabilă, nivelul de concentrare este mai mic și nu solicită creierul peste măsură. Dedică-te picturii sau oricărei alte forme de artă, pune în practică mici proiecte de înfrumusețare a locuinței… Ai destule opțiuni.

Cum scapi de stres antrenându-te în VR

Dacă mai aveai nevoie de vreun argument pentru a-ți achiziționa ochelari VR, iată-l: ți-ar putea fi de mare folos în antrenamentul cognitiv, metoda fiind deja folosită în exercițiile de optimizare a performanței cognitive ale unor categorii de meserii precum forțele militare de elită, agenți de securitate, etc. Fie că-i folosești pentru a explora destinații necunoscute via Google Earth, pentru a juca baschet ori tenis sau pentru aplicații complexe de antrenament cognitiv, consideră-i o investiție bună în creierul tău.

Revigorează-te folosind tehnologia la îndemână

Smartphone-ul prostește? Nu și dacă-l folosești pentru a-ți antrena creierul folosind aplicații de antrenament cognitiv precum Lumosity, Peak, Elevate sau Fit Brains Trainer disponibile în iOS și Android. Un studiu publicat de National Library of Medicine a analizat peste 2800 de persoane timp de 10 ani și a observat că adulții mai în vârstă, care au urmat între 10 și 14 sesiuni de antrenament cognitiv săptămânal, au înregistrat îmbunătățiri la nivel cognitiv, în ceea ce privește memoria și capa-citatea de procesare a informației.

Ce legătură există între creierul uman și aplicațiile de navigație prin GPS? Fiecare dintre cele 86 de miliarde de celule, cunoscute sub numele de neuroni, stabilește circa 10 000 de co-nexiuni cu alte celule din corp, transmițând „mesaje” care asigură funcționarea întregului organism. Undele circulă între neuroni prin intermediul neuro-transmițătorilor, iar informația se mișcă cu o viteză de aproape 240 de kilometri la oră. Imaginează-ți sinapsele, sau legăturile de comunicare între neuroni, ca pe o rețea de autostrăzi, care de fiecare dată când acumulezi informații noi, conectează direct zone din creier pentru a găsi cea mai scurtă rută. Iar vestea bună că rețeaua se poate îmbogăți cu sinapse noi, în vreme ce altele vechi pot fi reabilitate. În copilărie, conexiunile neurale pe care le facem seamănă cu o metropolă la ore de vârf, însă acestea sunt dezafectate când nu mai sunt necesare, în procesul de „tăiere sinaptică.”

Consumă hrană pentru minte

Neuronutriția este un concept ce susține importanța unei alimentații bogate în substanțe nutritive cu rol în buna funcționare a sistemului nervos central. În aceeași paradigmă se înscrie și psihoimunonutriția, al cărei principiu major susține
evitarea alimentelor sau substanțelor la care un om este alergic sau are intoleranță. O altă ramură a neuronutriției este crononutriția, care urmărește optimizarea metabolismului prin identifi-carea relației între ciclurile hormonale, ritmurile circa-diene și stilul de viață.

Oferă-ți un dulce sănătos 

Creierul este motorul organismului, și tot ce-i face bine acestuia din urmă – adică alimentele cu reputație incontestabilă pentru sănătate – sunt indicate și pentru a susține creierul. Dar principalul nutrient care furnizează energie creierului este glucoza, spun cercetătorii. Asta înseamnă că ai nevoie de carbohidrați complecși, hrana preferată a neurotransmițătorilor. Vestea proastă e că nivelul glicemiei nu trebuie să sară în aer. În fine, ca să îți faci o idee despre ce înseamnă, totuși un „dulce sănătos” pentru organism, află că 88% din zahărul conținut de ceapa verde este glucoză.

Pilula de deșteptare

O categorie relativ recentă a suplimentelor alimentare o reprezintă nootropicele, al căror scop decla-rat este acela de a îmbunătăți potențialul cognitiv, creativitatea și motivația. Totuși, compoziția lor nu diferă cu mult de alte produse vândute ca „multi-vitamine”, deci efectul devine evident doar dacă există deficiențe în orga-nism —  anemia, de exemplu, ale cărei simptome includ oboseala, slăbiciunea și tulburările de memorie. Astfel de simptome sunt corectate prin aportul adecvat de vitamine și minerale, iar acest efect poate fi interpretat ca o îmbunătățire și la nivelul creierului. Apoi, există dovezi că vitamina B ajută la susținerea memoriei, acizii grași Omega3 au efect anti-inflamator, iar Acetil-L- carnitina ajută la concentrare, dar nimic din toate astea nu îți mărește IQ-ul. Cu alte cuvinte, n-ai cum să devii enciclopedie dacă n-ai citit una…

Citește și despre cum combați stresul pentru fiecare zonă a corpului.

Cum scapi de stres cu… puterea minții

„Creierul poate fi o nouă țintă terapeutică pentru îmbunătățirea respirației în urma leziunilor pulmonare la pacienții cu COVID-19”, arată cel mai recent studiu publicat în The Journal of Physiology. Pe scurt, „direcționarea acelor părți ale creierului care controlează respirația și fluxul de sânge poate ajuta pacienții cu tulburări respiratorii, cum ar fi leziuni pulmonare specifice COVID-19, să accelereze procesul de deconectare de la ventilatoarele mecanice”.

Cum scapi de stres cu… „Brain foods” 

Ciocolata

Creierul este supus stresului oxidativ, asociat cu declinul acestuia în timp, iar ciocolata neagră este bogată în antioxidanți – deci, da, chiar te ajută, fiindcă flavonoizii din cacao stimulează circulația sângelui și, totodată, activitatea creierului.

Oleaginoasele

Multiple studii au legat consumul de oleaginoase de funcționarea optimă a creierului la persoanele vârstnice, precum și îmbunătățirea funcțiilor cognitive și memoriei datorată vitaminei E din acestea. Cele mai bogate surse sunt semințele de dovleac, floarea soarelui, migdalele și alunele de pădure.

Varza și suratele ei

Glucozinolatul care se găsește în crucifere – broccoli, varză de Bruxelles, conopidă, kale, hrean – are efecte miraculoase în combaterea multor boli, dar și în susținerea sănătății creierului.

Te-am convins? Descoperă și aplicațiile cool care te ajută în combaterea stresului.

Foto: Guliver / Getty Images.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *