Biblioterapia sau cum te pot ajuta cărțile să te vindeci

Deși veche de mii de ani, terapia cu ajutorul cărților a revenit abia de curând în cabinetele psihoterapeuților și pe buzele celor care caută metode de vindecare a unor afecțiuni precum anxietate, depresie sau orice alte probleme sufletești. Colaboratoarea noastră, Luisa Ene, ne ajută să descifrăm în detaliu ce înseamnă acest nou termen din vocabularul medical.

Povestea, scrierea creativă, lectura sunt recunoscute de ceva vreme pentru efectul lor terapecutic. Însă, de curând, am tot auzit un cuvânt nou pentru urechile mele, dar, se pare, extrem de vechi în practica psihologică a omenirii. Ce înseamnă de fapt această formă de terapie, cum se pune ea în practică, cine o poate practica și, mai ales, cum ne poate ajuta realmente, aflați în continuare:

Cum a luat naștere conceptul de Biblioterapie și ce înseamnă ea, de fapt?

Beneficiile lecturii pentru psihicul nostru au fost recunoscute din cele mai vechi timpuri, doar că li s-a dat un nume – biblioterapie – destul de recent, în urmă cu 100 de ani. Samuel McChord Crothers este cel care a folosit pentru prima oară acest termen, iar ulterior denumirea a ajuns să fie inclusă în vocabularul medical.

Biblioterapia, după cum putem intui, înseamnă, pe scurt, terapie prin cărți. A face biblioterapie înseamnă a citi cărți alese astfel încât să te ajute în diverse momente ale vieții, subiectele fiind relevante pentru tine și problemele cu care te confrunți în acel moment. Această metodă de vindecare prin citit datează din Grecia Antică, atunci când bibliotecile publice erau considerate ca fiind un sălaș al vindecării pentru suflet.

Istoricul grec Diodorus povestea în monumentala sa lucrare Bibliotheca Historica, despre biblioteca regelui Ramses al II-lea al Egiptului, care avea o inscripție chiar deasupra ușii de intrare, ce spunea așa: “casă pentru vindecarea sufletului”. Iar exemplele nu se opresc aici.

Doctorul împăratului Marcus Aurelius ținea o „bibliotecă medicală” pentru pacienții săi.

Iar în timpul Primului Război Mondial a fost înființat „Library War Service”, care se asigura că fiecare spital militar avea un librar.

Există mai multe tipuri de Biblioterapie: prescriptivă, creativă, de dezvoltare. Prin ce se identifică fiecare dintre acestea?

Biblioterapia prescriptivă este denumită și „autoajutor“ și implică utilizarea unor lecturi specifice, pentru a aborda o varietate de probleme de sănătate mintală. Aceasta se poate realiza cu sau fără îndrumarea unui terapeut, în sensul că, în funcție de problema cu care te confrunți, poți căuta singur cărți ce abordează subiectele respective, care să te ajute în procesul de vindecare.

Biblioterapia creativă este cea care folosește în special beletristica – romane, nuvele, poezii, piese de teatru – pentru a îmbunătăți starea psihică. Prin recomandarea unor opere literare, terapeuții ghidează pacienții într-o călătorie de autodescoperire. Această metodă are efecte benefice pentru că oamenii aflați sub tratament ajung să se identifice cu personajele despre care citesc, iar astfel obțin o nouă perspectivă asupra propriilor experiențe de viață.

Lecturile sunt alese, bineînțeles, astfel încât să aibă în prim-plan personaje care se confruntă cu probleme asemănătoare cu cele ale pacientului. În ceea ce privește biblioterapia de dezvoltare, este folosită pentru educare și este aplicată de profesori și părinți, pentru a-i îndruma pe copii sau adolescenți în sfera de sănătate mentală și dezvoltare personală.

În ce constă, efectiv, ajutorul terapeutic?

We read to know we are not alone. (William Nicholson) Citatul acesta mi-a plăcut dintotdeauna, pentru că atunci când citești o carte bună, chiar realizezi că nu ești singur cu problemele tale, dar mai ales, că sunt și alții care simt ceea ce simți tu.

Iar acesta este unul dintre efectele biblioterapiei – identificarea – faptul că ajungem să ne identificăm cu un personaj și cu evenimentele din poveste.

Iar asta ne conduce la revelații despre propria viață și propriile sentimente.Un alt efect benefic al biblioterapiei se numește catharsis – faptul că, atunci când citim o carte bună, ne implicăm emoțional în poveste și devenim capabili să ne eliberăm propriile emoții. În al treilea rând, este vorba de insight, strâns legat de identificare, ce ne ajută să conștientizăm în primul rând că problemele noastre ar putea fi abordate sau rezolvate, iar apoi, să găsim soluții trăgând niște lecții, concluzii practice din lectură.

Cine poate apela la această formă de terapie și cum se desfășoară ea? Cui crezi că nu i s-ar potrivi?

Cred că biblioterapia poate fi extrem de eficientă pentru fiecare dintre noi, însă este posibil să nu fie adecvată pentru toată lumea.

Specialiștii spun că nu este recomandată pentru persoanele psihotice și incapabile să facă diferența între realitate și fantezie.

În cazul în care problemele de sănătate mentală cu care te confrunți sunt mai grave, s-ar putea ca biblioterapia să nu fie de ajuns, sau să nu fie indicată fără a fi cuplată cu terapia clasică, sub îndrumarea unui psiholog.

Există terapeuți care fac asta în mod special în lume și în România?

Da, există specialiști în biblioterapie în lume și chiar în România, dar mai cu seamă în UK, unde au o tradiție în acest sens, de mai bine de 100 de ani deja. Însă majoritatea psihologilor încorporează biblioterapia în terapia pe care o practică, în sensul că, la finalul ședințelor de terapie, aceștia recomandă anumite lecturi care să ajute pacientul să aprofundeze anumite subiecte care ies la suprafață în ședințe.

Ce aduce nou, inedit, altfel această formă de terapie față de altele?

Partea frumoasă a biblioterapiei, față de alte forme de terapie, este faptul că îți poți „prescrie” singur „tratamentul” căutând lecturi relevante pentru momentul vieții pe care îl traversezi sau pentru problema cu care te confrunți. Și poți face asta în mod gratuit, pentru că sunt o mulțime de biblioteci publice atât online cât și fizic, de unde poți împrumuta cărți.

Dacă nu ți permite timpul sau nu ai resursele financiare pentru a apela la ajutorul unui specialist care să îți recomande lecturi ce ți-ar putea fi de folos, există o literatură extrem de vastă în acest sens. Recomand, de exemplu, cartea The Novel Cure: A to Z List of Literary Remedies, de Susan Berthoud și Ella Elderkin, care are listate, în ordine alfabetică, diverse probleme cu care ne confruntăm, precum alcoolismul, adicția de droguri, depresia și așa mai departe.

Citește și: Artoterapia: Mă tratez cu artă 

Este de ajuns să cauți în cuprinsul cărții problema cu care te confrunți și vei găsi în dreptul ei listate „remediile literare” recomandate, o listă de cărți care să te ajute să depășești situația. Uneori, povestea în sine este cea care te ajută; alteori, ritmul prozei este cel care lucrează asupra psihicului tău, stimulându-te.

Poate fi vorba de o idee sau o atitudine a unui presonaj, care se dovedește a fi utilă pentru tine, care te inspiră să acționezi și tu spre soluționarea propriilor probleme. Oricum ar fi, cărțile au puterea de a te transporta într-o altă lume, pentru a vedea lumea și viața dintr-o nouă perspectivă, mai luminoasă și mai clară.

Despre Luisa Ene:

Luisa Ene lucrează în comunicare, iar în timpul liber povestește despre cărți pe contul de Instagram și pe blogul personal.

În articolele de pe blogul său, abordează cărțile ca pe o sursă de îndrumare. Crede cu tărie că dacă lăsăm cărțile să își îndeplinească scopul, lectura ne va transforma în oameni mai buni, mai înțelepți, mai fericiți. De aceea împarte cu cititorii fragmente din cărți care inspiră, încurajează, consolează, oferă noi perspective; lecții și concluzii desprinse din cărți, idei demne de reținut și de ”dat mai departe”.

Luisa Ene

Foto: iStock

Nici un comentariu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata.