Naravuri care alunga iubirea

By  | 

TRAIESC PENTRU TINE…

Se spune ca intr-un cuplu perfect trebuie sa existe 3: tu + el si… voi (adica relatia in sine). E romantic sa spui „suntem unul” si e aproape egoist sa afirmi ca sunteti 2. Din clipa in care unul dintre voi (sau ambii) incepe sa fie mult mai preocupat de celalalt in detrimentul propriei persoane, apar frustrari de ambele parti.

Ti se pare firesc ca, de dragul lui, sa renunti la obiectivele si dorintele proprii, gandind ca „sacrificiul” iti va fi apreciat si rasplatit prin sentimente. El, preocupat sa raspunda pozitiv eforturilor tale, reduce din timpul pe care-l petrecea uitandu-se la meci sau hoinarind cu prietenii.

In prima faza, crezi ca relatia voastra se va apropia de perfectiune, insa, de fapt, chiar acesta este momentul in care cuplul intra pe o panta descendenta. Si, in timp, apar frustrari…

DEPENDENTA

Abandonarea de sine se transforma treptat in dependenta: dat fiind ca nu te mai bazezi pe tine, scopul existentei tale este doar partenerul. Cu alte cuvinte, asta s-ar traduce prin preocuparea permanenta pentru satisfacerea partenerului, insusirea succeselor si preocuparilor acestuia si, nu in ultimul rand, preluarea ideilor si a modului sau de a vedea viata. Fiecare partener are nevoie de timp pentru sine. Trebuie sa avem grija sa ne dozam ideile astfel incat sa ne pastram relatia sanatoasa.

„CASTRARE” PSIHOLOGICA

In zilele noastre, foarte multe femei ocupa pozitii inalte si nu toate au parteneri de acelasi calibru. Daca e in inferioritate, barbatul isi simte masculinitatea amenintata. De aici si pana la ruptura nu mai e decat un pas.

Totusi, studiile arata ca un numar semnificativ dintre ei se resemneaza cu transferul de masculinitate asupra partenerelor. O femeie cu pozitie inalta in cariera tinde sa-si extinda (uneori inconstient) calitatile de lider si acasa: in bucatarie, in pat si in tot ce inseamna cuplu. Oricat de impacat se crede sau isi impune celalalt sa fie, la un moment dat va rabufni.

Solutia este aici compromisul: nu, tu nu va trebui sa renunti la succes pentru a te alinia partenerului si nici el nu va fi obligat sa te egaleze. Trebuie sa gasiti o cale de mijloc, atat la nivel de comunicare, cat si in ceea ce priveste comportamentul.

CENZURA IN CUPLU

Din categoria „tu contezi, eu nu-s nimic fara tine”, face parte si cenzurarea frustrarilor, supararilor si dezacordurilor. Sa presupunem ca unul dintre parteneri prefera „implozia” in loc sa-si verse naduful; comunicarea de cuplu nu este neaparat inexistenta, ci se reduce la conversatii pozitive.

Celalalt, chiar daca e mai bataios din fire, poate ajunge sa se adapteze stilului (aparent) pacifist. Desigur, este foarte posibil sa se intample invers: introvertitul sa se dea dupa celalalt. Oricum ar fi, refuzul de a se exterioriza nu este benefic in cuplu. Daca nu-i comunici partenerului supararile tale, sansele ca situatia sa se indrepte sunt aproape inexistente.

ASTEPTARI

Nu astepti nimic de la celalalt si certurile sunt o raritate, dar asta nu inseamna ca aveti relatia ideala. De aici si pana la nepasare e un singur pas. Altfel spus, intre cei voi doi exista o conexiune subreda. „Cum doresti” sau „Mi-e egal” nu sunt nici pe departe expresii ale bunei intelegeri. Lipsa tensiunilor in cuplu indica si lipsa comunicarii. Asa ca, daca esti ingrijorata din cauza ca va contraziceti cel putin o data pe saptamana, afla ca relatia voastra este foarte sanatoasa.

IGNORAREA

Apare in momentul in care, intre parteneri, desi mai exista sentimente, se risipeste atractia, iar manifestarile de tandrete se reduc la cel mult un sarut pe obraz. Sentimentele de care vorbeam pot fi insa doar aparente, cuplul continuand sa existe din obisnuinta. Este momentul in care indiferenta atinge cote maxime, pasul urmator fiind, inevitabil, respingerea.

FACTORUL DE DECIZIE

Cand intr-o relatie nici unul dintre parteneri nu ia decizii, este mai grav decat atunci cand cei doi se dueleaza in opinii. Pentru ca un cuplu sa functioneze, trebuie ca macar unul dintre ei sa aiba initiativa, insa este foarte important modul de a-si impune punctul de vedere. Daca decide mereu de unul singur, fara sa tina cont de opiniile si fara sa calculeze impactul hotararilor lui asupra partenerului, acesta poate deveni introvertit.



Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *