E vreodata ok sa mimezi orgasmul?

By  | 

Ce urăsc cel mai tare fetele? Ipocrizia, într-o unanimitate dezarmantă. Aceleaşi fete care, patru ore mai târziu, mimează, din politeţe sau presiune socială, orgasmul. Lejer ipocrit, nu? Cumva nu.

Ne bucurăm, în general şi în pat, când mimaţi orgasmul, aşa cum vă bucuraţi voi la flori şi complimente. Este o atenţie bine-venită, o formulă drăgălaşă de politeţe. Chiar dacă ne prindem, apreciem. Dacă ne prindem. Nu are sens să abuzaţi, însă, de genul ăsta de atenţii. Ştiţi cum e, dacă aţi primi trandafiri zilnic, dacă ar fi Valentine’s Day în fiecare marţi, treaba ar deveni lejer plictisitoare, s-ar devaloriza.  

Aşadar, mulţumim! Este reconfortant să ştim că eforturile ne sunt recunoscute chiar dacă nu duc la sfârşitul dorit. Că ni se spune, gemut, că suntem nişte elevi buni chiar dacă nu am luat premiul întâi cu coroniţă. Orgasmul mimat este un fel de discurs motivaţional, prinde bine la toată lumea care vrea să se apuce de ceva, dar îi lipseşte curajul sau determinarea. Însă, la fel ca literatura motivaţională omniprezentă, abuzul de falsorgasm ajunge să nu mai încurajeze performanţa, ci doar să motiveze delăsarea.

Pe termen lung, genul ăsta de cocoloşeală, de protejare aproape maternă a partenerului tău de ghiduşii de realitatea crudă, nu face decât să-i erodeze masculinitatea de la temelie. Plastic vorbind, cu fiecare orgasm mimat, îi scurtezi erecţia cu câţiva centimetri. Şi n-ai vrea asta, nu-i aşa? Un bărbat trecut prin nişte viaţă şi nişte relaţii se va raporta la lipsa ta de orgasm ca la o provocare, nu ca la o fatalitate. Testosteronul şi extremităţile lui vor avea acum un scop suplimentar, un proiect care să merite concentrare şi atenţie. Practic, dacă vorbeşti despre orgasm în loc să-l mimezi, rişti să i-l introduci, cu blândeţe, în agendă, pe scurt, să-l ambiţionezi. Şi chiar vrei asta, nu?

Dar sincer, nu este cazul să mimezi. Un bărbat care nu face diferenţa dintre politeţe şi spasme, nu merită oricum efortul. Teoretic şi practic, ar cam trebui să fie acolo şi să-şi dea seama când şi cum ar trebui să se întâmple lucrurile. Singura variantă în care avem dreptul să trecem cu vederea ciudăţenia unui orgasm improvizat este în cazul în care sexul este atât de spectaculos-atletic încât finalizarea devine un detaliu nesemnificativ. Ceea ce se întâmplă prea rar, din păcate. 

Aşa cum unui ciocan toate lucrurile din jur i se par cuie, unui bărbat obişnuit cu orgasmele mimate, toate femeile sincere o să i se pare frigide. Din solidaritate cu colegele tale de gen, ar fi bine să nu-l încurajezi. La un moment dat cineva o să-i spună adevărul şi o să-l doară mai tare decât l-ar durea orgoliul acum. Pentru că nu este niciodată prea devreme să ştii câte parale faci în pat, dar uneori poate să fie prea târziu.

Sunt scuzabile situaţiile în care mimarea orgasmului este singura variantă de a da jos bărbatul de pe tine. Există însă şi soluţii mai eficiente pentru a ajunge la acest efect. Puteţi apăsa, din greşeală, evident, butonul de telecomandă corespunzător meciului sau, de ce nu, să simulaţi un cârcel. Soluţia pe termen lung este, însă, tot ştergerea numărului din telefon şi activarea unui cont de Tinder. 

Pe de altă parte a baricadei, chiar dacă are motivaţii nobile, minciuna rămâne minciună. Şi cere vârf. Tu-i mimezi orgasmul, el mimează interesul, împreună mimaţi relaţia. Patru luni mai târziu mimaţi o vacanţă împreună la mare. Apoi vizite la socri. Apoi un copil. Apoi nefericirea mutual acceptată numită căsătorie. Şi atunci, privind în urmă, te vei întreba, retoric: ”ce m-a apucat, de fapt, să-i fac omului pe plac”? Nu vrei să ajungi acolo. Diseară fii bărbată. Priveşte-l în ochi şi nu fă nimic. O să înţeleagă.


Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *