7 femei care au făcut sexul mai “accesibil”

By  | 

În ultimii 50 de ani, COSMO a schimbat radical atitudinea faţă de cuvântul format din trei litere, atât de tabu în vremuri nu demult apuse. Dar meritul nu este nu numai al lui COSMO. Haideți să ne readucem aminte de acele doamne care au democratizat pentru totdeauna discuţiile “deocheate”.

Text: Bianca Dragomir, Diana Colcer.

De aproximativ o sută de ani, femeile au militat pentru obţinerea unor drepturi de bază — dreptul de a vota, de a munci, dreptul de a avea parte de oportunităţi egale cu cele ale bărbatului, egalitatea în muncă. A fost nevoie de o mână de femei tenace, care să motiveze alte femei (şi tot aşa) pentru a transforma un vis îndepărtat într-o realitate palpabilă, cu fiecare protest în parte. Dar, mai este un lucru pentru care a trebuit să ne luptăm constant, pentru a înlătura toate prejudecăţile: sexualitatea noastră. De mult, încă de când ne putem aminti, societatea patriarhală ne-a făcut să ne simţim ruşinate dacă ne doream un bărbat, forţându-ne să nu îndrăznim măcar să vorbim liber despre dorinţele noastre, tratând sex-ul pre-marital precum un păcat capital şi suprimând fanteziile sau exprimările unice ale sexualităţii, toate considerate anormale. Deşi sexualitatea nu mai este atât de tabuu precum era pe vremuri – mulţumită femeilor care s-au străduit pentru ca noi să însemnăm ceva în societate şi să putem vorbi, într-un final, despre ce ne dorim şi ce ne place în pat – mai avem încă drum lung de parcurs. Primul val al revoluţiei sexuale a venit în anii 1920, în timpul Primului Război Mondial, când comportamentul sexual neconvenţional a atins noi culmi: numărul sarcinilor adolescentine și cel de mame singure a crescut și, cam în același timp, a crescut și numărul cazurilor înregistrate de gonoreea. Dar chiar şi aşa, tot nu s-a discutat public despre asta. Al doilea val care a lovit nimicitor în anii ’60, aducând cu sine schimbări radicale în modul în care erau percepute femeile și homosexualitatea. Iar, revistele, cărţile, filmele din această perioadă au susţinut cauza. Adevărul este că trebuie să mulţumim câtorva femei (nu neapărat puţine) pentru trezirea noastră sexuală. Prin intermediul cuvintelor cu încărcătură, prin muzica sau picturile lor, îndrăzneala, cercetările şi multe altele, ne-au dat puterea să ne bucurăm de experienţe sexuale aşa cum am visat. Aşa că, în spiritul solidarităţii feminine, haideţi, în martie, sa închinăm un toast pentru toate probele de foc, sau altfel spus, pentru toate anomaliile prin care a trebuit să trecem ca să normalizăm sexualitatea feminină şi sănătatea sexuală în cuplu.

MADONNA

Aclamtă ca fiind sex icon-ul anilor `80, Madonna a compus cântece care au jucat un rol vital pentru emanciparea de natură sexuală a femeilor. Şi nu doar melodiile cu versurile lor reprezentative au făcut să fie ok pentru noi toate să vorbim despre sex, ci şi apariţiile extrem de provocatoare ale Madonnei, care au încurajat extrem de mult femeile să se simtă libere să experimenteze cu lookul și cu dorinţele lor. Madonna a şi lansat o carte SEX, în 1992, care include pasaje şi poze erotice, şi practici sexuale precum masochismul, sadismul etc – cartea este încă considerată o lucrare de artă post-feministă foarte îndrăzneaţă.

Madonna

JOANI BLANK

Fiind o persoană care, prin munca ei, a încercat constant să ajute femeile ce nu puteau avea orgasm, Joani şi-a dorit, de asemenea, să reduce stigmatul creat în jurul acestui subiect. În 1975 a înfiinţat compania Down There Press, o companie care publica cărţi  strict cu subiecte sexuale. Iar mai târziu, în 1977, a lansat Good Vibrations, a doua companie de jucării sexuale din SUA. Joani credea că a vorbi despre sex ar trebui să fie la fel de normal şi liber cum este orice discuţie despre vreme — şi că nicio femeie nu trebuie să se simtă ruşinată doar pentru că îşi doreşte mai multă plăcere în viaţa sa.

Joani Blank

FRIDA KAHLO

Considerată „regina selfie-urilor” (deoarece majoritatea picturilor sale reprezintă autoportrete), Frida a fost o avantgardistă. O femeie pasională, liberă în discurs, radicală şi extrem de emancipată în a-şi exprima sexualitatea (chiar bisexuală în câteva dintre relaţiile sale). Dar, mai mult decât atât, era o feministă convinsă – a format o imagine demnă de urmat de către toate femeile puternice din anii 1920. Operele ei au schiţat deseori sexualitatea feminină – fertilitatea, maternitatea şi pasiunea pentru creaţie apar ca temă recurentă în toate lucrările sale.

Frida Kahlo

SOFIA NĂDEJDE

A fost prima femeie din România căreia i s-a permis să susţină Bacalaureatul într-un liceu de băieţi, prima femeie care a condus o revistă literară şi autoarea primului roman feminist din istoria literaturii române. A militat toată viaţa pentru a demonstra că femeile sunt egale cu bărbaţii. Sofia Nădejde s-a  afirmat ca un lider al mişcării feministe şi a intrat în polemică cu celebrul critic Titu Maiorescu, cunoscut ca fiind misogin. Titu Maiorescu susţinea că femeile au nevoie de tutelare din partea bărbaţilor, deoarece creierul lor este mai mic, iar posibilităţile lor intelectuale sunt mai reduse. „Femeia e incapabilă de dezvoltare, oricât ar încerca să-şi dezvolte inteligenţa, ea nu va reuşi; ba chiar, cu timpul, ea se tâmpeşte şi tinde către idiotism”, era la începutul secolului XX, teoria autohtonă împărtăşită despre femei. Sofia Nădejde a fost femeia curajoasă care a intrat într-o polemică publicistică cu renumitul critic, aducând dovezi ştiinţifice care să contrazică teoria misogină a acestuia.

Sofia Nădejde

CECILIA ȘTEFĂNESCU

„Am vrut să scriu o poveste de dragoste, fără nici un fel de intenţii feministe sau de epatare a burghezului. Am scris despre povestea unei fete care, întîmplător, se îndrăgosteşte de o altă fată şi despre modul inconsecvent, deseori crud, în care ajungem să ne gestionăm propriile dorinţe”, declară Cecilia Ștefănescu, autoarea romanului Legături Bolnăvicioase, publicat în 2002 și ecranizat în 2006, în care o tânără de provincie intervine în relația incestuoasă dintre doi frați. Prin natura controvesată a relațiilor sexuale și sentimentale descrise în această carte, Cecilia Ștefănescu a fost, fără doar și poate, prima și cea mai de succes autoare autohtonă care a vorbit deschis și fără menajamente despre dorințele feminine ascunse și despre sexualitate la timpul prezent.

Cecilia Ștefănescu

HELEN GURLEY BROWN

În calitate de redactor-şef pentru ediția americană a revistei Cosmopolitan, Helen a fost una dintre cele mai puternice voci care militau pentru libertatea sexuală a femeii, iar eforturile depuse în acest sens au jucat un rol extrem de important în revoluţia sexuală anilor ‘60. A transformat revista Cosmopolitan din „încă o revistă pentru femei” în acea singură revistă pe care toate femeile o cumpără când au nevoie de un sfat de încredere privind viaţa sexuală, relaţiile sau orice ţine de feminitate. Bestseller-ul ei, cartea Sex And The Single Girl, milita pentru dreptul unic al femeilor de a putea face sex ori de câte ori vor, aşa cum şi ea a făcut în cele peste trei decenii la COSMO 

Helen Gurley Brown

VIRGINIA E. JOHNSON

Dacă ai urmărit Masters of Sex, ar trebui să ştii că întregul show este despre viaţa Virginiei. A fost asistenta, apoi soţia lui William H. Masters, ginecolog şi cercetător în sexologie, în SUA. Chiar dacă Virginia nu şi-a finalizat studiile în acest domeniu, tot este considerată sexolog, având o contribuţie considerabilă pentru descoperirile lui William, cele mai multe despre cum experimentează femeile actul sexual. Mai mult, după ce au lansat cartea Human Sexual Response, care ulterior a apărut pe coperta revistei Time, în 1966, a devenit acceptabil să foloseşti cuvinte precum “clitoris”, “orgasm” şi “masturbare”.

Virgnia Johnson

Foto: Guliver/Getty Images, PR.

Citește și: 5 filme cult care au creat sex simboluri

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *