Prezentările
 de modă și 
noua
 normalitate

By  | 

Când auzi cuvintele „prezentare de modă”, „fashion show” sau „defilare”, cel mai probabil imaginea care îți apare automat în minte este cea a unui podium plin de modele, încadrat de o parte și de alta de public. Însă pandemia de coronavirus a schimbat brusc regulile jocului. Citește, în continuare, despre prezentările de modă și noua normalitate.

Scurtă istorie a conceptului de fashion show

La începutul secolului XX, casele de modă pariziene organizau mici evenimente private în saloanele atelierelor, adunând clienții fideli să vadă cele mai noi creații, expuse pe modele care se plimbau printre invitații serviți cu băuturi și aperitive. Însă nu a durat mult până când prezentările noilor colecții s-au transformat în parade, luând o formă foarte asemănătoare cu ceea ce înțelegem azi prin sintagma „show de modă”.

Deși nu există un „inventator” oficial al defilărilor de podium, creatoarea engleză de modă Lucile (pe numele ei real, Lucy Duff-Gordon) și couturierul francez Paul Poiret sunt recunoscuți pentru faptul că utilizau tactici inventive de a atrage publicul. Ambii au făcut ca prezentările lor să scape de aerul de tranzacție și să capete, în schimb, alura unei fantezii din care publicul visează să facă parte. Lucile a renunțat la denumirea look-urilor prin numere (folosită în prealabil pentru a ajuta clienții să rețină ce doreau să cumpere), folosind în schimb sintagme precum „Love in a Mist” pentru a provoca o emoție. Tot ea a încurajat manechinele să danseze pentru a demonstra cum se mișcă hainele în realitate, în timp ce Paul Poiret organiza baluri extravagante pentru a-și prezenta colecțiile, cel mai memorabil fiind „La mille et deuxième nuit”, un soirée legendar inspirat de fantezia unui harem. În jurul anului 1918, pentru că din ce în ce mai mulți oameni călătoreau către Europa pentru a vedea și cumpăra creațiile designerilor locali, casele de modă au început să organizeze prezentări conform unui calendar fix, de două ori pe an, formând astfel baza a ceea ce cunoaștem azi drept Săptămânile Modei.

Începând cu anii 1960, fashion show-urile au început să se apropie și mai mult de formatul actual, din ce în ce mai mulți designeri, atât din Europa cât și de peste ocean, începând să se folosească de prezentările de modă drept o platformă pentru a-și promova creațiile la scară cât mai mare. Defilările au devenit nu numai un mod de a ajunge la clienții fideli și la presă, ci o modalitate prin care casele de modă se conectau cu potențiali cumpărători, în special cu publicul mai tânăr care până atunci fusese ignorat, preferându-se concentrarea pe clientela cu putere de cumpărare. În 1984, ideea de fashion show sub forma unui spectacol devenise atât de populară încât Thierry Mugler a organizat o prezentare pe stadionul Zénith din Paris, la care au participat 6.000 de persoane. Conceptul de fashion show a continuat să evolueze, iar creativitatea organizatorilor a început să facă echipă din ce în ce mai bună cu avansurile tehnologice. Designeri precum Alexander McQueen sau Karl Lagerfeld au pavat în anii ’90 drumul către trendul prezentărilor teatrale.

Sezon după sezon, brandurile se întrec – unele pe altele dar și pe ele însele – în creativitate când vine vorba despre punerea în scenă a prezentărilor noilor colecții. De la defilări memorabile ale unor case de modă cu renume, precum Chanel (ghețarul artificial pentru defilarea toamnă/iarnă 2010, racheta de 35 de metri de la show-ul toamnă/iarnă 2017 și nenumărate altele) ori Dior (pavilionul de oglinzi construit în curtea Luvrului pentru show-ul primăvară/vară 2018, de exemplu) și până la prezentările organizate de branduri mici, aflate la început de drum în industrie – un lucru a devenit clar: prezentările de modă sunt o experiență senzorială, care nu se mai concentrează de mult numai pe afișarea produselor sau a tendințelor, ci virează înspre artă, implicând direct privitorul.

Cum arată prezentările de modă post-carantină

Pandemia de coronavirus care a luat prin surprindere întreaga lume la începutul acestui an a venit cu un challenge nou pentru industria modei – dintr-o dată, formatul clasic al show-urilor a devenit imposibil de urmat, fiecare brand în parte fiind pus față în față cu provocarea de a crea o experiență memorabilă pentru fani în noi moduri care să garanteze siguranța publică. La scurt timp după declararea statusului de pandemie la nivel mondial, Săptămânile Modei au fost puse pe pauză pe termen nedefinit. Însă casele de modă au venit cu soluții ingenioase pentru a-și prezenta noile colecții. O multitudine de branduri, mari și mici deopotrivă, au ales să creeze clipuri (de la spoturi la veritabile scurtmetraje), însă, în spiritul „the show must go on”, o serie de case de modă au venit cu idei de prezentări fizice, actualizate pentru era Covid-19.

Simon Porte Jacquemus a organizat pentru labelul său omonim o prezentare în natură. Show-ul colecției Jacquemus primăvară/vară 2021 (care a inclus prêt-à-porter feminin și masculin în cadrul aceleiași defilări) a avut loc într-un câmp de grâu situat în apropierea Parisului. Un podium de 600 de metri a fost ridicat în mijlocului lanului de grâu, iar de o parte și de alta a lui, 100 de invitați au fost răsfirați, astfel încât show-ul să se poată desfășura conform noilor norme de distanțare socială, subliniind foarte clar ce se întâmplă cu prezentările de modă și noua normalitate.

Show-ul Gucci post-carantină a fost gândit astfel încât să fie asezonier, iar prezentarea, deși accesibilă publicului numai online, se deosebește de pleiada de clipuri de promovare ale noilor colecții prin conceptul inedit. Alessandro Michele, directorul creativ al casei, alături de echipa de design, au devenit manechine pentru propriile creații, fiind îmbrăcați și stilizați de restul staff-ului Gucci în cadrul unui livestream de 12 ore. Fanii avizi ai brandului au luat totul ca pe un test de anduranță, urmărind întreaga transmisiune de la cap la coadă și întrecându-se în numărul de update-uri postate pe Twitter.

Designerul Olivier Rousteing a venit nu numai cu o soluție inventivă de a-și prezenta colecția couture creată pentru Balmain, ci și cu o manieră inedită de a o arăta publicului care în mod obișnuit nu are acces la defilările de la Săptămâna Modei de la Paris. Casa de modă franceză, care împlinește 75 de ani de la lansare, a marcat aniversarea cu o prezentare ieșită din comun: Rousteing a adunat laolaltă o serie de 25 de look-uri iconice din arhiva casei, o parte semnate de foștii directori de creație, Erik Mortensen și Oscar de la Renta, o parte semnate de fondatorul casei, cretorul Pierre Balmain, și o parte semnate de el însuși, iar acestea au fost prezentate pe modele aflate la bordul unei ambarcațiuni, evenimentul în sine fiind lipsit de un public clasic, gândit în schimb pentru a fi observat de pe malurile Senei. Conceptul evenimentului a fost creat alături de Andrew Makadsi, care se ocupă de asemenea de o parte dintre aparițiile pe scenă ale lui Beyoncé.

În ciuda faptului că, la fel ca tot restul, industria modei a fost profund afectată de pandemie, a reușit totuși să demonstreze că, în fața oricăror piedici, este adaptabilă. Situația curentă a obligat întreaga industrie de fashion să își pună la bătaie creativitatea pentru a oferi în continuare publicului o experiență imersivă, devenind poate chiar mai empatică prin intermediul acestui proces. Înainte de show-ul Balmain, Olivier Rousteing a spus: „Cred că fiecare dintre noi va ține minte această primăvară ca fiind una întunecată. Perioada de izolare a făcut să fie evident cât de multe luam ca atare înainte. Forțați să fim pe cont propriu, ne-am dat seama că depindem unii de alții”.

Dacă ți-a plăcut articolul nostru despre prezentările de modă și noua normalitate, citește mai multe despre industria modei post-pandemie și află dacă mai reprezintă achizițiile second-hand „viitorul modei”.

Foto: Imaxtree.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *