Masca, de pe scenă în viața de zi cu zi

Probabil că ne-am fi imaginat cu greu un scenariu în care masca, pe post de accesoriu fashion, ar fi fost folosită în alt context decât… carnavalul de la Veneția. Cu toate acestea, 2020 ne-a arătat că nimic nu e imposibil și că, în materie de accesorizare, chiar și o mască medicală poate fi… la modă.

Desigur, nu discutăm aici dacă o mască împodobită cu perle sau una cu lanțuri și cristale Swarovski protejează mai bine sau mai puțin bine decât una medicală obișnuită, de culoare bleu. Nici dacă am vrea s-o păstrăm, pentru totdeauna, în garderobă. Încercăm doar să rememorăm, la aproape un an după ce masca a intrat în „ținuta” noastră de fiecare zi, câteva momente importante din istoria ei.



Și, atunci când spunem istorie… ne gândim la sute de ani înainte de COVID-19. „Oamenii au folosit măștile de-a lungul istoriei nu doar pentru protecție, ci și în scopuri de înfrumusețare sau pentru a transmite un mesaj prin semnificația pe care acestea o aveau”, spunea directorul The Museum at the Fashion Institute of Technology.

Istoria ne spune că…

Cea mai veche mască descoperită este din piatră și are o vechime aproximată de 7.000 de ani. Măștile făceau parte din ceremoniile ritualice ale oricărei civilizații — să ne amintim de egipteni și măștile lor funerare, de romani și greci (măști ritualice sau cele folosite la teatru), de triburile africane, de asiatici și măștile lor de ceremonie. Prima atestare a unei măști „de protecție” a fost consemnată de Plinius cel Bătrân, care descria minerii Romei antice cu fața acoperită de piei de animale, pentru a nu inhala substanțele toxice.

Posibilitatea acoperirii feței de o pânză înmuiată în apă apare și în scrierile lui Leonardo da Vinci, care sublinia că astfel muncitorii în construcții n-ar mai inhala praful.
În secolul 17, în perioada în care ciuma se răspândise în Europa, doctorii purtau un „echipament” bizar, o mască care le acoperea fața, prevăzută cu un cioc lung și ascuțit, în interiorul căruiau erau plante aromate pentru a alunga mirosurile urâte și pentru a evita contaminarea pe calea aerului.

Tablou cu doctor în vremea ciumei, 1900.

În 1799, un inginer care lucra la minele din Prusia introduce un prototip de dispozitiv confecționat din cauciuc și material textil sub forma unui sac care se punea pe cap, cu un furtun. 50 de ani mai târziu, americanul Lewis Haslet a inventat o mască de protecție din material textil cu valve de compresie, un chimist european îi adaugă cărbune activ pentru ca, în 1914, americanul Garett Morgan să fie creditat ca inventatorul oficial al măștii de gaze așa cum o cunoaștem noi, folosită pentru prima dată în Primul Război Mondial.

În domeniul medical…

Se spune că prima mască chirugicală a fost folosită de chirugul francez Paul Berger, în timpul unei operații din 1897. Însă dorința de a se proteja și de a-i apăra pe pacienți în sala de operație a fost extrem de intensă în toate spitalele de pe tot mapamondul. Alte date fac referire la Johann von Mikulicz Radecki, un chirurg polonez care a descris că o astfel de mască poate fi formată dintr-un strat de tifon, în 1897.

În 1910, vânătorii ajunși în nord-estul Chinei au fost răpuși de ciuma manciuriană, care începuse să se răspândească rapid. Doctorul Wu Lien-teh, absolvent al universității Cambridge, a inventat atunci o mască de protecție pe care guvernul chinez a impus-o tuturor cetățenilor, cu scopul de a reduce răspândirea bolii.

Pandemie de gripă, 1929.

În anii 1918-1919, febra spaniolă face ravagii pe toate continentele (se estimează un număr de decese urcând spre 50 de milioane de oameni). În Statele Unite, toate restaurantele, școlile, teatrele și instituțiile sunt închise (vă sună cunoscut scenariul?), iar oamenii sunt obligați să poarte măști pe stradă.

Chiar după terminarea războaielor mondiale și a epidemiilor de tot felul de gripă, asiaticii rămân unii dintre cei mai fideli purtători de mască:

„Japonezii sunt cei mai mari consumatori de măști chirurgicale, cheltuind peste 200 de milioane de dolari pe an pe acestea. Motivul principal: poluarea.”

Reper cultural…

Măștile bogat împodobite au existat în culturile oricărui popor —inclusiv în România, în mai multe zone, există tradiția măștilor de Crăciun, din piele și blană, cu care colindătorii merg pe la casele oamenilor. Ne amintim de măștile din teatrul japonez, de cele africane sau amerindiene — fiecare cu semnificația ei specială. Una dintre cele mai cunoscute tradiții „mascate” este cea a carnavalului de la Veneția.

Să amintim aici și alte ocazii celebre de purtat mască — Mardi Gras (New Orleans), Santa Cruz de Tenerife, Fasnacht din Basel, Rio de Janeiro, Notting Hill în Londra. Dar și cunoscutul Burning Man unde costumațiile spectaculoase includeau, de cele mai multe ori, o mască extravagantă.

Claudio Cutugno, 2015.

Masca apare și în filme — Zorro e probabil cel mai cunoscut exemplu. Dar masca face furori și în: The Mask, în The Dark Knight Rises (masca lui Bane), Star Wars (Lord Vader), Guy din V for Vendetta, celebra mască din seria Scream, îngrozitoarea mască a lui Hannibal, minimalista mască din Phantom of The Opera, masca lui Batman sau măștile care au făcut istorie în ultimii ani — Dali-urile din Casa de Papel.

Să nu uităm că și celebrul Michael Jackson era, de asemenea, un adept al folosirii măștilor. În 2020, o serie de celebrități postează fotografii sub hastagul #WearaDamnMask — le vedem aici pe Kim Kardashian, Jennifer Aniston, Halle Berry sau J. Lo (cu o mască acoperită cu paiete), în timp ce președinta Slovaciei, Zuzana Caputova, iese în evidență prin asortarea măștii cu outfitul, iar Lady Gaga suprinde la MTV Awards schimbând nu mai puțin de șapte măști pe parcursul serii.

Citește și: Cum compui un look expresiv când ai fața pe jumătate acoperită de mască

Ca accesoriu fashion (și nu numai)…

În secolul 16 doamnele din înalta societate foloseau, în călătorii, ceea ce se numea „wizard mask” — un material care acoperea fața, lăsând liberi doar ochii și nasul, în timp ce purtătoarea îl ținea lipit de față cu ajutorul unui nasture strâns între dinți. Motivația? Dorința de a se apăra de sare și praf în timpul călătoriilor. În secolul 19, tot din dorința de a-și apăra fața de factorii externi (păstrând însă, totuși, o ținută elegantă), doamnele din Paris încep să poarte văluri agățate de pălării, pentru a nu inhala praful provocat de contrucțiile în plină desfășurare în orașul francez.

Pe podiumuri, măștile au mai apărut, sporadic, ca accesoriu extravagant adăugat unei colecții interesante. În 2010, cu o lună înainte să se sinucidă, designerul Alexander McQueen a prezentat o colecție masculină (The Bone Collector), care includea o serie de măști purtate de modelele sale. McQueen nu era la primul show cu măști: în 1996 colecția Dante includea măști (ce-i drept, acoperind mai mult ochii).

Margiela trimite pe podiumuri modele cu fețele acoperite în showul din 2005, iar în 2008 Louis Vuitton șochează cu modelele sale îmbrăcate în asistente medicale, purtând măști din dantelă. În 2014, în timpul unui show în cadrul China Fashion Week, ținutele au fost asortate cu măști, atrăgând atenția asupra poluării. În 2015, un designer asiatic, Masha Ma, își prezintă la Paris colecția accesorizată cu măști. În 2020, brandurile cunoscute au început chiar și colecția de măști cu logo-ul propriu — printre ele Louis Vuitton, Gucci, Fendi, Dior.

China Fashion Week, 2020.

Pentru sezonul toamnă/iarnă 2020/2021 o serie de designeri și-au trimis modelele pe podium acoperite de măști — Marine Serre, Richard Quinn, Bora Aksu, Maison Margiela și în aproape toate showurile de la săptămânile modei din China, Coreea sau Japonia. Cu siguranță vom vedea și mai multe în imaginile de la prezentările de primăvară/
vară 2021! Și, cel mai probabil, (încă) și pe străzile din întreaga lume!

Foto: Imaxtree, Getty Images.

 

Nici un comentariu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata.