Istoria controversată a poliesterului în modă: iubit, urât, refolosit

Cum a ajuns poliesterul atât de răspândit în industria modei? Descoperă istoria poliesterului, de la material minune, la material detestat și apoi refolosit.

Dicționarul spune că poliesterul este „Produs chimic macromolecular format din numeroase molecule de ester, folosit mai ales în fabricarea fibrelor sintetice”. Pe noi, termenul ne face de multe ori să ne strâmbăm — mai ales atunci când este vorba despre haine. Și asta pentru că, deși a fost o invenție minunată, care a permis fabricarea unor echipamente ușoare, rezistente la uzură și soare, încă îl asociem cu haine ieftine, care ne fac să transpirăm și care nu sunt mereu… de cel mai bun gust.



Adevărul, ca întotdeauna, este undeva la mijloc. Haideți să descoperim împreună câteva dintre momentele marcante din istoria controversată a poliesterului în industria modei.

Apariția poliesterului

De dată recentă, apariția poliesterului în viața noastră a fost posibilă datorită cercetărilor unor oameni de știință americani și britanici. În 1926, americanul Wallace Carothers, cercetător al companiei DuPont dă tonul în descoperirea fibrelor artificiale (cercetările lui stând, de altfel, la baza fabricării nylonului, neoprenului și mătăsii sintetice). Cercetătorii britanici John Winifeld și James Dickson (1939) patentează polietilena tereftalat (PET) care va sta la baza altor fibre sintetice. Prima fibră de poliester cu un nume special, Terylene, este urmată, în 1946, de Mylar.

În anii 1950, poliesterul a fost introdus publicului larg ca fiind un material-minune, care putea fi purtat, întins, care se spăla fără a se șifona, care nu se decolora la soare și era mult mai rezistent. Fibrele inventate între 1930 și 1970 includ nylon, PTFE, poliester, Spandex și Kevlar. Trebuie să ne reamintim însă: chiar înainte de 1900, un tip de mătase artificială este fabricată și patentată de către o companie britanică, care o numește vâscoză, un alt material sintetic folosit pentru confecționarea hainelor.

Nylonul și poliesterul intră în forță în modă

Nu doar ciorapii de nylon au avut succes în toată lumea. În anii 1950, corsetele din dantelă cu susținere cu oase de balenă sunt înlocuite cu unele din poliester, iar amestecul de acrilic cu bumbac devine tot mai popular și reclamele pun pe primul loc utilitatea noilor materiale „le speli și le porți”.

Spandexul apare și el în America în 1959 și este folosit mai ales pentru echipamente și costume sport. Primul costum pentru bărbați făcut cu mai bine de 50% din fibre de poliester este vândut în SUA în 1950 și poartă eticheta Dacron.

În aceiași ani, în Europa, chiar case mari de modă ca Jean Patou, Coco Chanel, Ninca Ricci, Ungaro sau Christian Dior cad pradă tentației și realizează rochii de seară din noul material senzație al momentului (căutați doar pe Google o imagine cu jupa enormă din nailon prezentată de Dior în colecțiile acelor ani).

Zece ani mai târziu, Pierre Cardin și André Courrèges folosesc aspectul futuristic al materialului și îl integrează în colecțiile Space Age.

1971. Jucătoarele de tenis Evonne Goolagong, Lesley Bowrey și Helen Gourlay purtând echipamente din poliester marca Dacron.

În modă, poliesterul se transformă în bau-bau

Perioada de glorie din istoria poliesterului este anii 1970, care aduc o expansiune rapidă a industriei. Pe atunci, era folosit pentru aproape orice, însă acesta este și momentul în care fibra capătă, în industria modei, reputația nedorită de material ieftin, urât și destul de inconfortabil de purtat (mai ales pe timp de căldură).

Și, mai ales, i se pune eticheta de material „purtat doar de vârstnici și de persoanele de condiție medie”. Acum apar costumele pentru doamne, cu pantaloni și fustă în culori vii, în timp ce studenții evită poliesterul din răsputeri și promovează hainele din materiale naturale — moda hippie fiind promotoarea reîntoarcerii către vopseluri și materiale naturale.

Pentru a mai reduce din eticheta de material kitch a poliesterului, în anii 1980, asociația producătorilor de fibre sintetice, în colaborare cu Council of Fashion Designers, demarează o campanie de revitalizare și recuperare a reputației poliesterului. Astfel, case mari de design, ca Oscar de la Renta, Calvin Klein, Perry Ellis participă la această campanie și lansează colecții realizate în întregime din poliester sau din amestec de fibre de poliester cu unele naturale.

Însă probabil cea mai importantă revenire a poliesterului în industria de fashion a fost făcută odată cu primele echipamente sportive fabricate din acest material și cu nebunia sălilor de fitness și colanților promovați de Jane Fonda. Salopete colorate, leggings, bike shorts, hanorace și accesorii pentru sportivi — toate au atașate o etichetă cu 100% poliester. Anii 1990 găsesc America în stadiul în care peste 75% dintre fibrele folosite pentru confecționarea hainelor sunt artificiale.

Începând cu anii 2000…

… atitudinea vizavi de poliester și reciclare se schimbă radical, odată cu rezultatele cercetărilor care arată că efectul purtării plasticului pe piele pe perioade îndelungate nu este tocmai benefic, că hainele din plastic spălate poluează enorm apele, că extragerea petrolului din care se obțin fibrele artificiale afectează tot mai mult echilibrul planetei. Tot mai multe case de modă pun accentul pe folosirea materialelor naturale și din surse sustenabile.

Designerul Stella McCartney fotografiată alături de modele sale la prezentarea Stella McCartney, la Men’s Fashion Week Summer 2014, Milano, Italia.

Astfel, Stella McCartney și-a făcut un renume din lansarea unor colecții care folosesc plastic reciclat, iar numeroase modele ale pantofilor sport Adidas sunt din plasticul adunat din oceanele lumii și reciclat. Una dintre cele mai mari reciclatoare este considerată Patagonia, compania care folosește poliester reciclat din dozele de suc încă din 1993 pentru a realiza hainele pe care le comercializează.

Anul trecut, Puma a lansat o colecție de pantofi sport realizați prin reciclarea sticlelor de plastic, H&M a trecut deja prin magazine o serie de colecții realizate din poliester reciclat, iar COS a pus la vânzare piese confecționate din materiale reciclate.

Dacă îți pasă de natură, pune pe listă și îmbrăcămintea realizată de: Girlfriend Collective (leggings din sticle de plastic reciclate în Taiwan), Batoko (costume de baie din plastic reciclat); Ecoalf (folosesc resturi de îmbrăcăminte din poliester, cauciucuri uzate și plase de pescuit pentru hainele lor), Mara Hoffman, 4Ocean, Veja.M

Poliesterul astăzi

În fapt, astăzi există mai mult decât poliester. Fibrele artificiale și sintetice includ viscoza (pentru rochii, cămăși etc), nylonul (ciorapii fini), acetat (căptușeli, umbrele, pelerine), elastan sau lycra (spandex folosit la echipament sport), poliester (de la rochii de covorul roșu la geci de iarnă și tricouri), iar multe case de modă fac un „compromis” folosind mixul de materiale sintetice cu cele naturale.

În urmă cu aproximativ doi ani, statisticile mondiale arătau că peste 57% din materialele folosite în lume pentru fabricarea încălțămintei erau din fibre sintetice. Mai mult, că peste 150 de milioane de tone de plastic au ajuns în ocean — multe și din cauza industriei modei de larg consum.

Material realizat de Alina Aliman pentru ediția de aprilie a revistei Cosmopolitan, pe care o poți achiziționa de aici.

Foto: Getty Images, Imaxtree.

Nici un comentariu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata.