Ia #MadeInRomania

By  | 

Ie? Cămașă tradițională populară? La blouse roumaine? Oricum am numi-o, acel obiect vestimentar văzut în ultimii ani pe podiumuri internaționale și purtat în România nu doar la sărbătorile din sat, ci și la petreceri cu sclipici, face parte din moștenirea românească a modei.

De Alina Aliman

Dacă mergem înapoi pe ața istoriei…

… ni se pare că ia a existat dintotdeauna. Că am văzut-o în imaginile de pe manuscrise vechi, că ne-o amintim din basmele populare străvechi. Și totuși, specialiștii în folclor românesc susțin că această piesă de îmbrăcăminte a apărut cu populația aparținând culturii Cucuteni (perioadă asociată cu anii. 5500 î.e.n.- 2750 î.e.n). Primele ii pot fi văzute clar pe siluetele sculptate pe Columna lui Traian și pe monumentul de la Adamclisi, iar cea mai veche și autentică reprezentare a costumului popular se poate vedea în Cronica pictată de la Viena, din 1330, cele 147 de ilustrații ale documentului fiind o sursă pentru istoria culturală din secolul al XIV-lea. După Marea Unire din 1918, ia a fost promovată ca un simbol unitar al românilor, portul popular fiind asemănător în toate zonele țării.

Dacă vorbim despre croială…

… ia a fost croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză şi cu o deschizătură în partea de sus. Iniţial, cămăşile tradiționale erau confecţionate din pânză de in sau din cânepă, iar mai târziu din mătase şi bumbac. În portul feminin românesc se disting trei tipuri de cămăşi, în funcţie de croială: cămaşa „de-a întregul” (considerată cea mai veche) ia, sau cămaşa încreţită la gât, şi cămaşa cu platcă. Așadar, ia este, în fapt, o cămaşă tradiţională românească de sărbătoare, confecţionată din pânză albă, bumbac, in sau borangic şi împodobită cu mărgele şi broderii la mâneci şi la gât; are o croială simplă: un dreptunghi de pânză, tăiat rotund în jurul gâtului şi întărit cu şnur răsucit, iar mânecile sunt, de cele mai multe ori, încreţite atât la umeri, cât şi la încheieturile mâinilor.

Modelele cusute pe ie…

… au început cu cusăturile în formă de cruce, alte simboluri des întâlnite în ornamentare fiind copacul, spiralele, soarele, coarnele de cerb, romburi, flori stilizate etc. Și s-au diversificat în funcție de zonă – cu tăietură pătrată la gât în zona Maramureș, cu broderii bogate pe toată mâneca, în Ardeal, cu motive geometrice și florale în Oltenia, cu încrețituri, fir metalic și o varietate de culori în Bucovina, cu mărgele în Transilvania). Ia sau „cămașa cu altiță” exprima, prin simbolurile brodate, apartenența la o comunitate, la o regiune, sau era dedicată unor evenimente importante din viața omului (nunți, botezuri, sărbători religioase, statusul marital).

Atenție, o ie veritabilă…

… este albă, mereu brodată manual, confecționată din materialele de bază: pânză de cânepă, borangic, in, arnici, lâniță și decorată cu motive tradiționale românești. De asemenea, o ie autentică va fi tivită și încrețită manual, iar pe dosul iei ar trebui să vedem nodurile firelor de la broderii. Se presupune că numele bluzei românești vine din latinescul „tunicae lineae”, ceea ce înseamnă tunică subţire purtată direct pe piele. Nicolae Iorga a afirmat însă că numele bluzei vine de la „inia” (denumirea inului din care era realizată cămaşa).

Nici pictorii n-au rămas insensibili la frumusețea portului popular românesc…

… în 1934, tabloul „La Blouse roumaine”, pictat de Henri Matisse, face furori în străinătate. Și pictorul Constantin Daniel Rosenthal a pictat-o, în 1950, la Paris, pe Maria Rosetti, soția lui C.A.Rosetti, în „România revoluționară” purtand ie și năframă. Pe lângă aceștia, trebuie să-i amintim pe Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato sau Dumitru Ghiaţă – câteva dintre numele marilor artiști români pe care portul popular i-a inspirat în realizarea operelor artistice. În plus, de-a lungul anilor, numeroase personalități ale României au integrat în garderoba lor ia, făcând-o cunoscută peste hotare: regina Maria, principesele Ileana și Elena, cântăreața Maria Tănase.

Designerii au urcat ia românească pe catwalk…

… începându cu Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gaultier. În toamna-iarna anului 1981, fascinat și inspirat de tabloul pictorului francez Henri Matisse, designerul Yves Saint Laurent a lansat colecția cu același nume, „La Blouse roumaine”. În sezonul primăvară/vară 1997-1998, designerul a inclus din nou în colecția sa elemente din costumul tradițional românesc. Ulterior, alți designeri au ales să reinterpreteze portul popular românesc: Jean-Paul Gaultier (2006), Oscar de la Renta (2008), Carolina Herrera (2013), Kenzo, Anna Sui, Agatha Ruiz de la Prada și chiar Tom Ford. Din păcate, puține colecții au fost creditate ca fiind inspirate din portul tradițional românesc (multe preluări ale motivelor tradiționale au suscitat controverse, cel mai recent scandal fiind cel al colecției Tory Burch Resort 2018, care copia în întregime o haină românească și broderiile tradiționale).

Vedetele internaționale au fost și ele fascinate de ie…

… astfel încât la începutul anului 2012 cântăreața britanică Adele a pozat pentru Vogue îmbrăcată într-o creație Tom Ford ce reproducea cusăturile și croiul unei ii specifice din zona Făgărașului. Fotomodele și actrițe precum Kate Moss, Nicole Kidman, Halle Berry, Emma Stone, Jennifer Garner, Anne Hathaway, Katie Holmes, Emma Watson, Sharon Stone sau Raquel Welch au inclus ia în garderoba lor de zi, asortând-o jeanșilor sau pantalonilor cu croială sport.

Ziua oficială a iei a devenit, de câțiva ani încoace…

… ziua de 24 iunie, respectiv de Sărbătoarea de Sânzâiene. O lege a iei (pentru a o proteja ca patrimoniu național și pentru a-i conserva imaginea în lume) este în discuție.

Foto: Guliver/Getty Images.

Despre autoare

Alina Aliman este jurnalist și blogger la dreamingoff.net – chestii cool, locuri frumoase, experiențe delicioase & povești interesante. Urmăriți-o și pe Instagram @alinaaliman.

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *