Cand moda face casa buna cu muzica

By  | 

Rebel fara cauza

Momentul: Prima fuziune soc dintre muzica si stil s-a produs la 9 septembrie 1956, pe ecranele inca ezitante ale televizoarelor. Dupa doi ani in care prezenta lui scenica a inflamat sudul Americii, Elvis Presley a contaminat imaginarul colectiv odata cu aparitia TV la The Ed Sullivan Show.

Look-ul: „Ondoleul’ de pe frunte si pantalonii stramti au propulsat cariera rock a lui Elvis care, desi mare fan al frizurii din epoca a lui Tony Curtis, si-a luat drept aliat vestimentar moda Memphis-ului natal si a muzicienilor de culoare idolatrizati. Cat despre atitudine: imaginati-va cum i-ar fi stat lui James Dean sau Marlon Brando cu un microfon in mana si sunteti pe-aproape.

Influentele: Fiecare noua generatie rock are cate un reprezentant care se revendica, mai mult sau mai putin apasat, de la Elvis.

Invazia britanica

Momentul: Cu doua zile inainte sa se produca pe o scena din State, patru tipi din Liverpool au iscat isterie pe aeroportul JFK din New York.

Look-ul: Coafurile castron, jachetele fara guler si pantofii ascutiti sa traiasca. In vreme ce Beatles, caci despre ei e vorba, s-au metamorfozat in lorzi victorieni si, mai apoi, in barzi hippioti, rivalii lor de la Rolling Stones au rafinat imaginea de baieti rai pozand in gangsteri dandy. Febra muzicii s-a extins si asupra designerilor britanici din epoca, facandu-i la fel de celebri pe cat erau cei care le purtau toalele.

Influentele: Britanicii au furnizat cel mai consistent export de stil, sabotand constant stereotipurile – ca au fost David Bowie, Annie Lennox sau Boy George. Celor de la Led Zeppelin, cu pletele lor dezordonate si blugii cazuti, inca le mai datoram imaginea de rocker christic. Daca, pe vremuri, Vivienne Westwood semana anarhie odata cu revolutia Sex Pistols, muzicienii de azi bat la usa Stellei McCartney.

Reactia Americii

Momentul: 1969, a doua zi de Woodstock. Cu un costum lucios numai imprimeuri, o supradoza de zdranganele si cu pletele in vant, Janis Joplin pregatea terenul pentru suprematia hippiota.

Look-ul: Curat vintage. Din dorinta de a epata stilistic cu fiecare noua aparitie, Janis si-a facut un obicei din a frecventa magazinele de antichitati si de a cotrobai in sifonierele prietenilor in cautarea unor articole speciale pe care sa le modifice dupa bunul plac. Fie adaugandu-le broderii, fie asortindu-le cu accesorii dintre cele mai extravagante.

Influentele: pandantul masculin imediat a fost Jimi Hendrix. Neil Young a dus obsesia ei mai departe, adoptand imaginea unui cowboy de revista, cu bocanci, haine din piele de caprioara, perciuni si tot tacamul. Jim Morrison (carsimaticul solist al trupei The Doors) a redus-o la esenta: pantaloni si curele din piele neagra. Iar atunci cand se credea ca look-ul si-a epuizat posibilitatile, Stevie Nicks de la Fleetwood Mac a suprapus dantele peste piele, impunand o imagine de vrajitoare hippy, adoptata recent si de Amy Lee de la Evanescence.

Calatoria vestimentara in spatiu

Momentul: In 1972, David Bowie isi construia un alter-ego extraterestru in persoana lui Ziggy Stardust, pentru o noua serie de 94 de concerte, inceputa la Londra si sfarsita in State.

Look-ul: o explozie androgina de nonconformism, fie ca vorbim de culorile tipatoare ale costumelor mulate marca Yamamoto Kansai, de pantofii cu toc sau de coafurile excentric-tapate.

Influentele: de la extravagantele multicolore de scena ale lui Peter Gabriel (Genesis) la tinnutele spatiale ale celor de la Funkadelic, paietele lui Elton John si ochelarii kitschosi ai lui Steve „Aerosmith” Tyler.

Infernul disco

Momentul: Decembrie 1977 a fost declicul decisiv in care era disco si-a inceput perioada de glorie, odata cu aparitia lui John Travolta in „Saturday Night Fever” si a coloanei sonore compuse de Bee Gees.

Look-ul: costumul alb din poliester si camasa neagra adoptate de Travolta in film au devenit simbolul cool-ului masculin.

Influentele: vanzarile costumelor albe au crescut vertiginos, iar codul vestimentar impus de film a fost preluat pana si de pustii din suburbiile americane. Moda avea sa dureze 10 ani batuti pe muchie, pana la aparitia grunge-ului.

Pre-Versace

Momentul: In 1979, Debbie Harry de la Blondie era invitata la show-ul Saturday Night Live cu noul single al trupei, „Dreaming”.

Look-ul: Pana atunci, Harry aparuse doar in tricouri uzate si rochii negre mulate. In acea seara de gratie, era complet metamorfozata in printesa punk, intr-o fusta de un verde electric si cizme stramte si inalte, combinatie brevetata de designerul sic al momentului, Stephen Sprouse.

Influentele: Sprouse si-a petrecut tot restul vietii, altminteri scurta, imaginand simbioza perfecta intre muzica pop si moda, pregatind terenul pentru suprematia ulterioara a casei Versace. In paralel, cei de la Ramones isi sfasiau blugii si-si dadeau unghiile cu oja intunecata.

Blug&Bumbac

Momentul: In 1984, aparea albumul „Born in the USA”, iar publicul era martorul noii infatisari – vedere din spate! – a lui Bruce Springsteen.

Look-ul: „proletar curatel”, asa a fost definit aliajul de denim si bumbac adoptat de Boss. Tricouri simple, fara zorzoane, jeans nici prea larg, nici prea mulat, bandane, bronz de om al muncii care n-a auzit de solar si detaliul revelator: sapca de baseball indesata in buzunarul de la spate al pantalonilor. Cat despre coloritul intregului: e cel din steagul Americii, ros-alb-albastru.

Influentele: directetea vestimentatiei a fost dublata in concertele lui Springsteen de un torent de masculinitate, iar combinatia – marca inregistrata a autenticitatii – a fost preluata ciclic de adeptii grunge-ului si rockerii alternativi.

Mireasa virgina

Momentul: In septembrie 1984, in plina perioada de glorie a MTV-ului, Madonna urca pe scena ceremoniei imbracata in mireasa.

Look-ul: E inceputul uneia dintre cele mai toride dominatii muzicalo-vestimentare, ajutate si de revolutia cu care venea la pachet canalul MTV. Tarandu-se pe podea in rochie de mireasa si cantand „Like a Virgin”, Madonna lua piuitul asistentei si deschidea robinetul de imitatori.

Influentele: tot respectul pentru ce a insemnat Madonna atunci si in anii care au urmat. Regina provocarii absolute nu s-a dat in laturi de la nimic, adoptand nonsalant costume barbatesti si catapultand in imaginarul colectiv sutienele ascutite si rochiile din piele. Britney si Xtina au stat cuminte pe margine si au luat notite. Nevoia compulsiva de reinventare a Madonnei a condus-o insa recent in zone mai putin frecventabile.

Barbatii in alb

Momentul: Pentru a-si celebra frageda varsta de 29 de ani, Puff Daddy a invitat o mie de apropiati la o petrecere grandioasa acomodata de restaurantul new-yorkez Cipriani.

Look-ul: „ghetto-sic”, neasteptat de stilat pentru un rapper, cel putin la vremea respectiva – costum alb impecabil asortat cu stralucirea Rolls-ului din dotare si a accesoriilor batute in diamante.

Influentele: inspirate de triumful lui Puffy, vedetele nu s-au multumit sa-i curteze pe designeri, ci au inceput sa-si croiasca ei insisi toalele. Dovada Jay Z, Beyonce, Eve, J.Lo, Outkast si 50 Cent.

Glam Gwen

Momentul: In aprilie 2004, Gwen Stefani era decretata „prima doamna a rock-ului” de revista Vogue. Recunoastere mai mare nici ca se putea.

Look-ul: Cu pielea ei opalescenta, rujul aprins si tinuta excentrica de scena, Gwen isi crea culoar pe teritoriul dominat de Madonna cu aparitia percutanta din clipul la „Just a Girl”, din 1996. Din acel moment, numele ei a devenit sinonim cu glamour.

Influentele: Chiar daca se revendica de la Madonna, Gwen Stefani s-a impus prin alegerile ai aventuroase si n-are, cel putin deocamdata, rivali. Unde mai pui ca hainele create de casa ei de moda (L.A.M.B.) se vand ca painea calda.


Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *