La doar 18 ani, Dora Gaitanovici în finala Cerbul de Aur

By  | 

Dora Gaitanovici abia a împlinit 18 ani şi deja participă la cea de-a doua mare finală a unui concurs de talie internaţională. După ce a impresionat mare parte din public la Eurovision, Dora reprezintă România în finala Festivalului Cerbul de Aur 2018. Ce înseamnă să te pregăteşti pentru a fi pe scenă alături de artişti cu experienţă mult mai mare decât tine, ce provocări de zi cu zi a avut Dora înainte de Festival, dar şi cum ajungi la doar 18 ani, dintr-o pasiune imensă pentru muzică să învingi prejudecăţi şi să impresionezi mii de oameni, puteţi afla din interviul de mai jos:

COSMO: Eşti unul dintre finaliştii Festivalului Cerbul de Aur? Cum este să participi la un festival atât de mare, cu concurenţi din toata lumea, la doar 18 ani?

DORA: Este un sentiment extraordinar! Simpla participare arată că nu am stat chiar degeaba în ultimii ani. Faptul că sunt printre concurenţi atât de buni din lumea întreagă mă copleșește oarecum, mă obligă să mă menţin la înălţime. În același timp, este și o onoare pentru mine și sper, deși am o experienţă destul de restrânsă, să reprezint ţara cu brio la concurs!

COSMO: Ai vreo amintire personală legată de Festivalul Cerbul de Aur?

DORA: Am urmărit Cerbul în primul rând pe YouTube și în emisiunile speciale ale televiziunii. Singurul an în care am fost conectată direct la concurs, în mod conștient, a fost 2009. Îmi aduc aminte că eram foarte prinsă în eveniment atunci, eram un copil de nouă ani care știa foarte bine ce înseamnă un concurs de interpretare. Mi-a plăcut enorm să trăiesc emoţii alături de concurenţi, dar cel mai mult am… tremurat pentru un concurent care, efectiv, m-a vrăjit! A avut pe scenă un pian la care s-a acompaniat, a cântat o compoziţie proprie în limba engleză, iar a doua piesă a fost „Dealul cu dor” al lui Mircea Baniciu. Pur și simplu am luat foc. Am ascultat-o cu sufletul la gură, apoi fredonat-o în continuu vreme de câteva săptămâni. Este vorba despre Ovi. „Dealul cu dor” este prima piesă la care mi-am făcut singură orchestraţia, pentru că ardeam de nerăbdare să o cânt și eu!

COSMO: Cum te-ai pregătit pentru acest festival în general şi cum te-ai pregătit pentru marea reprezentaţie de la Braşov?

DORA: Îmi trebuie o pregătire sufletească, emoţională aparte și lucrez intens la asta. Fac permanent exerciţii de imaginaţie, ca să nu fiu surprinsă atunci, deși parcă mi-aș dori să fie mai mult decât pot eu să-mi închipui. În ceea ce privește pregătirea probelor, asta nu e partea cea mai grea, este cea mai plăcută. Mă pregătesc de când mă știu. Atenţia mea este îndreptată acum spre cele două piese de concurs. Mă pliez pe mesajul lor, caut și îmbunătăţesc permanent emoţia, starea creată prin fiecare dintre ele. Cred în piesele mele. Mă voi prezenta în faţa publicului cu două cântece care au făcut istorie, una la noi în ţară, iar cealaltă, deși mai puţin cunoscută și cântată, în întreaga lume, fiind o piesă din coloana sonoră a filmului de desene animate „Mulan”, pe care am adaptat-o în stilul meu.

COSMO: Dar, cum au arătat, efectiv, zilele dinaintea competiţiei?

DORA: Zilele dinaintea festivalului sunt foarte… pline. Repetiţii, discuţii, iar repetiţii și tot așa… Nu e timp să te gândești la altceva, deci fiecare concurent este timp și suflet dedicat.

COSMO: Ce aşteptări ai de la Cerbul de Aur 2018?

DORA: Am așteptări foarte mari, în primul rând pentru că este un pas uriaș pentru mine, apoi pentru că vine după o întrerupere de nouă ani. Eu cred că va veni cu forţe nebănuite, cu energie, cu strălucire, mai ales că este și un an important în istoria noasteă, Centenarul. Sunt sigură că această ediţie ne va uimi pe toţi – concurenţi, spectatori și chiar organizatori.

COSMO: Care crezi că este principala diferenţă între tine şi ceilalţi concurenţi care reprezintă România la Cerbul de Aur 2018? Dar, între tine şi toţi ceilalţi participanţi?

DORA: Între mine și ceilalţi concurenţi români este, în primul rând, o diferenţă de cel puţin 12 ani. Și nu sunt ani oarecare, sunt ani de muzică, de experienţă, de căutări și soluţii. Nu mă sperie foarte tare lucrul ăsta, pentru că emoţia transmisă publicului nu ţine neapărat de vârstă, ci de interiorul, muzicalitatea și pasiunea fiecăruia. Faţă de toţi concurenţii în general e posibil să fie diferenţe majore de experienţă! Sunt concurenţi care au mers în finala concursului Eurovision, reprezentându-și ţările, sunt concurenţi care au cântat pe aceeași scenă cu staruri internaţionale, oameni care au uimit lumea cel puţin o dată în viaţa lor. Mă bucur că pot să mă număr printre cei 18 aleși și merg mai departe! Sper ca pe scenă să fiu la înălţimea cerută de acest festival!

COSMO: Ai deja o oarecare experienţă a concursurilor, ai ajuns şi în finala Eurovision. Cum este să participi la astfel de “competiţii”? Care este cea mai mare provocare?

DORA: Particip la competiţii și evenimente de mare sau mai mică anvergură pentru că nu pot să stau degeaba. Îmi place să creez, să lucrez cu frumosul. Când compun un cântec, am o energie imensă, pe care trebuie să o canalizez doar într-acolo. Aproape că nu mai sunt capabilă să fac altceva. Apoi vine partea cea mai interesantă – trebuie să arăt lumii, să văd dacă place și altora! Dacă nu e pe placul oamenilor, nu am făcut nimic. Tot ce fac în muzică nu vreau să fie pentru mine. Vreau să placă multora, tuturor dacă se poate, deși știu că nu s-a compus încă așa ceva. Deocamdată, cel mai la îndemână pentru a mă prezenta în faţa lumii îmi sunt aceste competiţii, care oferă o expunere amplă! Oamenii se implică, dezbat, îţi întorc piesa, interpretarea pe toate părţile.

COSMO: Dar, ce îţi place cel mai mult, ce te motivează să tot participi?

DORA: Ca să exiști în lumea muzicală, trebuie să te agiţi, să faci ceva! Stând acasă, în camera ta și exersând vocea sau alte aptitudini nu rezolvi nimic. Trebuie să te construiești ca artist, apoi să te șlefuiești, apoi să te perfecţionezi. Mereu! Nimic nu vine de la sine, așa, ca un dat, pentru că ești tu X și te-ai născut talentat. Talentul nativ este doar o premiză, doar îţi oferă energia necesară etapelor pe care le-am precizat mai sus.

COSMO: Studiezi pian, saxofon, canto şi eşti pasionată de jazz, blues, rock, dar şi de muzica clasică. Când ai decis că ea este, muzica? Şi cum reuşeşti să studiezi atât de mult?

DORA: Nu știu exact când am decis că muzica este destinul meu, ceea ce voi face toată viaţa, dar nu pot altfel! Eu simt aproape totul prin intermediul muzicii, mă interesează tot ce ţine de muzică, așa sunt eu. Studiez instrumente pentru că îmi place să înţeleg, să particip total la acest fenomen. În felul acesta pot să mă apropii mai mult atât de compozitor, cât și de ascultător. În plus, pianul și saxofonul sunt două instrumente fascinante prin ele însele. Probabil voi adăuga în curând chitara și basul, pentru că am așa o neliniște și o dorinţă puternică de a le stăpâni! Am timp pentru toate câte îmi propun. Nu am renunţat la nimic pentru muzică, pentru că pe lista mea nu erau anumite activităţi. Nu poţi renunţa la ceva ce nu ai sau nu-ţi dorești! Timpul meu este împărţit între școală și muzică, drumeţii și concerte. Și mi-e foarte bine așa!

Citeşte şi: Start concurs! 18 artişti întră în competiţie pentru Marele Trofeu Cerbul de Aur

Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *