Dana Rogoz: Jurnal de călătorie în Dubai (I)

By  | 

Prima oara in viata noastra cand avem zbor chiar de Crăciun, în dimineața zilei de 25. Aeroportul e aproape pustiu, iar asta imi da o stare foarte plăcută. Avem 1 bagaj mare, 1 troler de mana, 1 rucsac in spatele lui Radu, 1 gentuta a mea, 1 carut si 1 copil. Numărăm intruna, sa nu uitam nimic. Trauma de la Singur acasa 2, revăzut de sărbători.

EN: It’s the first time in our lives when we had to catch a flight right on Christmas, early morning on the 25th. The airport was almost deserted, and this gives me a pleasant vibe. We have 1 large suitcase, 1 hand luggage, 1 backpack Radu is carrying, my handbag, 1 stroller and 1 child. We kept counting, so we wouldn’t forget anything. It comes from the Home Alone 2 trauma, seen again during the holidays.

Am aterizat in timpul nopții, pentru ca am plecat din Bucuresti cu intarziere, din cauza unei defecțiuni a avionului. Vlad nu dormise tot drumul, desi se trezise la 8 dimineata sa vada ce ii adusese Mos Craciun, iar acum energia lui era peste limita normală. Cand am iesit din avion m-a întâmpinat o temperatură perfectă si un miros placut. Fiecare tara are mirosul ei, stiti doar. La ieșirea din aeroport, am dat de taximetriștii lor, care seamănă cu ai noștri. “Taxi negru pentru voi.” O spunea cu asa o siguranta, arătând spre copil si bagaje, încât aveam senzația că suntem obligați să luăm unul negru si nu unul clasic, ca și când nu ar fi fost legal sa călătorim altfel. Dar completarea cu “Startul e acelasi” m-a facut sa inteleg ca e doar alternativa mai scumpă. Taxiul galben ne-a adus la hotel.

Cand am intrat in camera am avut prima surpriză extrem de plăcută a vacantei: camerele la acest hotel recent deschis (Renaissance Downtown) erau incredibil de mari. Cam cat tot apartamentul meu de 3 camere din copilărie, din Drumul Taberei, Str. Meseriasilor. De îndată ce concierge-ul care ne insotea a părăsit camera, eu si copilul am început să alergam dintr-un capat in altul. Usor derutati din cauza schimbării fusului orar, dar și înfometați după drum, am comandat o pizza si un platou de fructe in camera. Ne-am suit in varful patului si le-am savurat, în timp ce aflam de la BBC ca s-au inchis școlile in Ho Chi Minh (din care va scriu acum), pentru ca vine taifunul. Am adormit imaginandu-mi cum Tembin ne distruge planurile vacanței din Vietnam.

Citeşte continuarea materialului pe: http://www.danarogoz.com/jurnal-de-calatorie-in-dubai-i/

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *