Alec Secăreanu, omul care aduce filmul

By  | 

Nominalizat la British Independent Film Awards pentru rolul din Tărâmul binecuvântat — un film care atinge subiectul încă controversat și delicat al relațiilor homosexuale — românul Alec Secăreanu este actorul autohton al momentului. Iată de ce.

 Premiat pentru regie la Sundance și comparat în presa internațională cu Brokeback Mountain, Tărâmul binecuvântat /God’s Own Country  spune povestea de dragoste emoționantă, dar lipsită de sentimentalisme, dintre un tânăr fermier britanic, Johnny Saxby (Josh O’Connor), și muncitorul român, Gheorghe (Alec Secăreanu). Este unul dintre rarele filme care abordează ideea de homosexualitate aduse în cinematografele noastre, iar faptul că unul dintre personaje este român ar trebui să fie suficient cât să incite spiritele voastre și interesul nostru. Poate ar trebui să spun de la început că filmul nu se adresează doar comunității LGBT, și că un punct de atracție pentru noi, românii, ar trebui să îl constituie și faptul că, în scenariul filmului și în contexul real epuizant al Brexitului, un conațional de-al nostru este privit ca un salvator, și nu ca un emigrant-problemă. Despre aceste lucruri controversate, dar și despre curajul și dificultatea de a intra în pielea unui personaj a cărui orientare sexuală nu o împărtășești, am stat de vorbă cu actorul Alec Secăreanu.

Cine este Alec Secăreanu?

Alec (33 ani) absolvit UNATC în 2007, iar înainte deTărâmul binecuvântat, l-ai fi putut vedea, probabil, într-o serie de scurtmetraje (Candy Crush, Mătăsari), seriale TV sau lungmetraje (Love Bus: Cinci povești de dragoste din București, Visul lui Adalbert).

Cum crezi că ai reușit să iei rolul ăsta? Care au fost criteriile?

ALEC: Pur și simplu am încercat. Am primit două scene din film și le-am citit, apoi am făcut un self-tape pe care i l-am trimis regizorului, Francis Lee. Cele două scene mi-au plăcut mult pentru că erau foarte umane, creșteau foarte bine ca intensitate și erau conduse cum trebuie spre miza personajelor. Francis a venit în România, unde a văzut 15-16 actori care au trimis self-tape, iar apoi mi-a trimis scenariul. E unul dintre cele mai detaliate scenarii pe care le-am citit vreodată. Puteam să îmi creez imagini, puteam să văd personajele, puteam să miros tot ce ține de locul în care se desfășura acțiunea. Apoi am plecat la Londra să dau un “test de chimie” cu Josh O’Connor. Era ceva nou pentru mine, presiune destul de mare, dar totul a decurs ok. După ce am luat rolul, regizorul mi-a povestit că, într-o pauză în timpul probelor, am ieșit cu Josh să fumăm, iar el ne-a urmărit să vadă exact ce facem în timpul ăsta. Dacă continuăm să vorbim sau fiecare stă cu ochii în telefon, verificându-și conturile de pe rețelele de socializare.

Înainte de rolul din Tărâmul binecuvântat ai mai jucat rolul unui homosexual în piesa de teatru Crize… sau incă o poveste de dragoste. Pari să fii destul de atașat de comunitatea LGBT.

ALEC: Am prieteni, am cunoștințe care fac parte din comunitate. Am cunoscut oameni încă din timpul facultății. Spectacolul de acum 6 sau 7 ani a fost un moment bun să îmi dau seama pentru prima oară cum este privită comunitatea în societatea română. Eu am crescut într-o societate pe care aș cataloga-o drept homofobă, în care totul era bazat pe tradiții, dar am avut norocul să am parte de o familie mai deschisă. Țin minte că ne uitam la TV, la filmul Philadelphia, cu Tom Hanks, și atunci am întrebat-o pe mama ce este un homosexual. Mama mi-a răspuns fără niciun fel de instigare sau ură, că este un bărbat care iubește un alt bărbat.  După ce am jucat în piesa de teatru spre care ai amintit, am primit foarte multe amenințări din partea organizației de extremă dreaptă. Au lipit tot felul de afișe în jurul spațiului în care jucam și am început realmente să mă tem pentru siguranța mea. Regizorii au sunat, au vorbit cu poliția și de fiecare dată când jucam exista un echipaj care stătea și avea grijă ca actorii și spectatorii să fie în siguranță până la sfârșitul spectacolului. Atunci mi-am dat seama cât de reală este problema intoleranței în România.

Te-ai gândit vreodată să renunți să mai joci după ce ți se întâmplase acest incident?

ALEC: Nu, fiindcă nu am o problemă cu personajele și nu judec oamenii după  orientarea sexuală. Nu cred că orientarea sexuală te definește ca și persoană, mi se pare doar o trăsătură în plus. Dacă rogi  pe cineva să îți spună trei lucruri despre sine, probabil că orientarea sexuală nu se va afla printre primele pe care le va menționa. Sunt multe alte lucruri mai importante care te definesc ca om. Chiar și în cazul acestui personaj, Gheorghe — nici el nu este definit exclusiv de orientarea lui sexuală. Am încercat să facem din Gheorghe un personaj tridimensional.

 Citeşte continuarea materialului în ediţia de iarnă a revistei Cosmopolitan.

Text: Alex Cristea

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *