De vorbă cu Daniel Pavel, gazda emisiunii Survivor România

Chiar cu puțin timp înainte ca Survivor România să se încheie cu Marea Finală, Daniel Pavel, gazda competiției, ne-a răspuns la câteva întrebări. Chiar din Dominicană, din livingul casei în care a locuit pentru mai bine de jumătate de an…

Numele lui a devenit din în ce mai sonor, fiind gazda și, implicit, figura centrală a unuia dintre cele mai urmărite show-uri-fenomen — Survivor România, difuzat pe postul de televiziune Kanal D. Și nu întâmplător, bineînțeles: este extrem de carismatic și inteligent, cu o experiență de viață de poveste și… nu voi mai continua ca să nu spuneți că sunt subiectivă. Vă las să descoperiți singuri, pentru noi interviul cu Daniel Pavel a fost o reală bucurie.



Cum arată vara 2021 pentru tine?

În termeni de sezon cald, torid, vara lui 2021 a început cu temperaturile fizice, dar și de intensitate logistică, ale proiectului Survivor România, încă din gerosul ianuarie european (zâmbește).

Calendaristic, după Marea Finală a competiției noastre voi fi ajuns — după un an departe de România, alături de familie și colegii mei din Kanal D, fix la jumătatea sezonului cald în emisfera nordică. Vor fi, cu siguranță, concedii și ieșiri cu toți ai mei, recalibrări pe frecvențele sufletelor noastre, după atâta timp departe.

Locuiești în Viena de câțiva ani, ai plecat acolo în interes de serviciu. Cum ai descrie stilul tău de viață în Viena? 

Așa este, la Viena am ajuns în urmă cu cinci ani, operaționalizând și conducând spre succes primul radio instore, de rețea, din România. Viena și spațiul german îmi erau cunoscute dinainte, preponderent pentru că fiul meu a primit de la mama sa o educație germanistică, în limbă și modernitate, ea însăși fiind educată la o școală internațională de limbă germană.

Dincolo de un city break, Viena nu te primește facil, ci te provoaca. Christoph Waltz, actorul iconic al lui Tarantino („Inglorius Bastards”, în rolul colonelului Hans Landa) născut la două străzi de cartierul („bezirkul”) unde locuiesc și eu, spune despre ei că sunt excesiv de politicoși și curtenitori, dar ca nu sunt neaparat empatici. E o realitate complexă…

Dacă reușești să faci abstracție și să te impui, ca român, profesional și identitar, nu e nicio problemă. Pentru mine Austria este o poveste de succes. Sigur că Austria este mult mai mult decât Viena. Iar pentru români, de exemplu, există o cultură locală familiară foarte puternică a conceptului de Servus, care nouă, românilor, ni se pare foarte „apropiată”, recognoscibila, pentru că o întâlnim în Ardeal, în fosta regiune istorică a Siebenburgen delimitată de orașele Sibiu, Sighișoara, Cluj, Brașov și Bistrița.

Te vezi locuind acolo în continuare, ai vrea să te întorci în România în viitor?

Viena reprezintă orașul unde locuiesc momentan cu iubita mea și unde băiatul meu adolescent urmează anii terminali ai liceului francez. Ca și în precedentul proiect de media, chiar și mai mult acum, odată cu anvergura oferită de aprecierea uriașă și atât de măgulitoare a publicului Kanal D pentru proiectul-fenomen Survivor, am să fiu mult mai prezent în țară. Oricum, eu, unul, port colbul călătorului în ADN, deci voi continua să fiu hai-hui, de ici-colo.

Daniel Pavel
Daniel Pavel prezentatorul Survivor Romania

Survivor este urmărit de la bunici (ba chiar bunica mea ia asparcadin de emoții când se uită) la copii, numele lui este pe buzele tuturor, țara s-a împărțit în două categorii de susținători. Ce înseamnă pentru tine Survivor România?

Așa cum bine observați, Survivor polarizează energiile Marelui Public ca niciun alt proiect de media înaintea lui — de asemenea magnitudine și implicare, iar Bunica are intuiția istorică, provenită din experiența de viață, că acest spectacol merită toată pasiunea și partizanatul!

Aș spune chiar că sunt mai multe subcategorii de susținători — pe lângă cei consacrați ai Faimoșilor și Războinicilor, mai sunt cei care susțin arhetipurile de personaje care decurg dintr-un casting foarte bun, ce a contribuit, în mare măsură, la acest succes fantastic. Survivor România, pentru mine, aflat acum la peste 6 luni de la debut și doar un pic mai mult de la alegerea mea în acest rol, s-a cristalizat în a fi una dintre cele mai puternice și importante experiențe transformaționale pentru natura umană.

O rescriere a codului de procedură umană, dacă vreți — îmi plac cuvintele mari atunci când doar prin astfel de termeni poți descrie ceva cu adevărat magnific. Atât Concurenții, cât și echipa de producție trec prin faze și deveniri, bătălii, în lanul vizibil și, mai ales, invizibil, cum numai la frontiera umanului poti sa vezi. Am început această călătorie prezentându-mă — online, din pricina pandemiei, la un casting pentru un show de reality în junglă, și cu fiecare centimetru de nisip dominican sau gram de apă al mării ireal de turcoaz a caraibelor, știu că toate drumurile vieții mele m-au adus aici.

Cu ce te-a surprins job-ul de prezentator Survivor România?

Am descoperit, în mod cert, prezentatorul de emisiuni outdoor, cu o natură ce înregistrează diferențe mari de temperatură și umiditate față de locurile de baștină, cum e aici în Dominicană, trebuie să se învețe rapid să-și adapteze aparatul vocal pe aceste condiții.

Tonalități, ritm, nivel etc., toate cumulate, alături de mișcări într-un flow cât mai în acord cu fundalul (în studiouri și platouri ai alte repere), toate acestea dau ansamblul pe care camerele îl surprind pentru cei de acasă.

Cum arată o zi de filmări pentru tine, din backstage? 

Alături de mica și agila noastră echipă de content, Alexandra Motoroiu, Omer Karaca și Ender Celik am reușit să optimizăm activitatea pe set și, alături de Guney Yelgedik și Serdar Tan, managerul principal de proiect și regizorul, avem un flow operațional ideal.

Ajung pe set — poate dura transportul pe ape, râu sau mare —, vedem traseul cu particularitățile sale, alegem terminologia, dacă e ceva specific, mic research pe loc, cât mă și cablează cu lavaliera colegii de la sunet, salut Concurenții și dăm Rec. Ceremoniile de in și out joc, cu prezentarea recompensei sau a premiului specific, joc de imunitate al săptămânii, fluierul de start, 3-2-1!

Consiliile sau filmările speciale, sunt în mare, tot pe același calapod. Filmăm destul de constant pe zi, în funcție de lumină, alți parametri de sunet și de rotația extrem de bine pusă la punct a celorlalte țări care au proiecte în lucru, simultan cu noi. Masa e de regulă o cină târzie, bine aleasă cu Tata Teo, doctorul nostru arhicunoscut și super profesionist. Dacă reușesc să beau câteva cafele dominicane, de dimineață, la prima lumină a zilei, când alerg, și până seara, târziu după asfințit, e o zi excelentă.

Ce îți place cel mai mult în Repulica Dominicană? 

Lumina. Fiind mult mai aproape de Ecuator decât pe la noi, unde suntem paralelul de 45 grade, este de o diversitate extraordinară, în fiecare moment al zilei.

Daniel Pavel: „Republica Dominicană îmi amintește de prima mea tinerețe, pe mare, când navigam pe Atlantic, destul de aproape de insula dominicană, din Europa spre Brazilia.”

Cum te menții într-o formă atât de bună –  acasă, dar și când ești plecat pentru competiția Survivor Romania?

Întâi de toate, alese mulțumiri pentru complimentul implicit. Forma fizică de aici, din proiect, o obțin prin strădanii mari — trag de mine cum ajung acasă, exclusiv prin exerciții calistenice și de izometrie, recomandate de fratele meu, Liviu, profesor de fitness. La Viena mergeam des la sala de forță, tot cu scheme de antrenament de la el, însă alimentația vieneză reprezintă o mare provocare pentru un gurmand ca mine.

Aici am slăbit și m-am fibrat, cam ca la 20 de ani (zâmbește).

Ai amintit într-un interviu de acest trio, în ceea ce privește sportul mai ales: fratele tău – tu – fiul tău. Ne poți spune mai multe, te rog, vă antrenați împreună?

Oh, ce minunat ar fi! Trăind în două orașe din două țări, nu reușim. Plus că Antoniu, fiul meu, abia acum se definește ca adolescent, iar Liviu, fratele doar prin skype poate fi prezent. Însă iată una dintre rezoluțiile noastre de reuniune a familiei, imediat după ce ajung în țară…

Ai un fiu deja la liceu, felicitări! Bănuim că ai devenit tată foarte tânăr. Cum este Daniel Pavel, tatăl? 

Am băiat mare, într-adevăr, făcut la 27 de ani — cumva, relativ tânăr pe atunci… Bunicii noștri, în trecut, erau deja la câțiva copii, nu demult, în istorie, la aceasta vârstă, însă da, e o mare și unică realizare.

Ca tată, am încercat să iau toate bunele practici ale tatălui meu, cel mai implicat și dăruit și pătimaș tată pe care l-am văzut. Sunt mult mai prieten cu băiatul, cumva pe noile abordări de parenting, însă sunt camaradul lui, confidentul lui — asta e mai mult wishful thinking (zâmbește).

De când s-a născut, simt că eu învăț de la el lecții, că e o legitate de dincolo de lumea asta prin care, câteodată, el e cel matur și privirea lui verde-castanie străpunge și educă. În rest, ascultăm mult hip-hop și facem și mult sport.

Dar ce crezi că ar răspunde iubita ta dacă am întreba-o cum ești tu, partenerul, iubitul?

(zâmbește) Vine în țară, imediat după ce ajung și eu… Cred că sunt acel gen de partener atent, până la pisălogeală, tandru, până la ‘mai lasă-mă că mă albești’ și participativ la viața de cuplu dupa modelul dus, cu religiozitate, gunoiul și spălat vasele (râde). Ca iubit cred că am toate păcatele și virtuțile unui iubit dedicat și asumat, coach și elev riguros, în același timp, poate cam povestaș, dar și bun ascultător.

Daniel Pavel: „Când iubesc, femeia iubită știe și se simte înțeleasă în resorturile sale profunde. Așa am auzit de la ea, cel puțin. (râde)”

Ne poți împărtăși primele întâlniri definitorii din viața ta, în ordinea importanței?

Într-adevăr, dacă într-o introspecție ne analizăm din când în când parcursul vieții, observăm că am întâlnit oameni-reper, oameni-bornă de parcurs, fie că realizam la acel moment, sau chiar ei intuiseră sau doriseră asta.

Aș numi ca primă întâlnire, pe mama — chiar dacă pare firesc, blândețea ei ce radia o incredibilă putere luminoasă ce unea familia în jurul ei—, am descoperit-o după dispariția ei din planul fizic.

Apoi un părinte-profesor, teolog dedicat și practicant de arte marțiale. Și apoi, aș identifica cel puțin încă de trei ori pe atât…

Citește și: Armin van Buuren aduce la București cel mai tare show solo din Europa

Ai călătorit foarte mult, cum îți alegi destinațiile de vacanță?

Am călătorit foarte mult, da, și cred că mă caracterizează profilul călătorului, nu al turistului. Vacanțele cu fiul meu le alege mama lui, în funcție de cum ar fi cel mai bine pentru creșterea lui. Cele cu iubita, chiar ea – de asemenea, are un fler foarte bun și intuiește unde ne-ar plăcea, să fie atât wild, cât și fancy.

Ești considerat unul dintre cei mai sexy români. Ce crezi că îl face pe un bărbat sexy?

Nu știam asta și sunt extrem de măgulit să aud mai ales pentru că românii noștri, și cei vizibili, în planul public, dar și în instantanee stradale, sunt foarte arătoși.

Văd un bărbat sexy — un concept altfel foarte americanizat, ca pe o sumă de atuuri, înnăscute — genetice și dobândite, prin exerciții asidue în devenirea fizică și, mai ales, intelectuală. Suntem sexy în ochii lor — ielelor, și probabil că suntem așa, atunci când arătăm hotărâre, determinare și coerență între ce spunem și ce facem.

Însă, apropo de conceptul de sexy, din istoria noastră știm că de pildă, un Mihai Viteazu era atât de sexy, l-am numi azi, încât, deși nu era în cea mai bună formă psihică, la începutul anului 1601, după ce i se năruiseră proiectele de țară și era în prelungi și umilitoare audiențe la curtea imperială habsburgică, la Viena și Praga, pentru că arăta extrem de bine, la standardele de manechin de fitness de azi, a fost rugat să pozeze pentru Cosmopolitanul vremii (zâmbește), la Praga. Si astfel  avem și noi acea celebră reprezentare a marelui domnitor, cu privirea oțelit-nostalgică și figura de luptător adevărat.

Pari un tip dur cu un suflet sensibil, este adevărat?

Cumva se leagă foarte bine de întrebarea de mai sus. M-am întărit prin interacțiunile cu viața, plecând de acasă, din Bucureștiul natal, de la 14 de ani, la liceul de marină din Constanța, oraș ce mi-a devenit primul educator în artele vieții.

Apoi au mai intervenit marea, cu capriciile ei, apoi lumea profund concurențială mass-media și cea  a businessului global. Însă cred că beneficiez și de suficientă inteligență emoțională și, mai ales, adecvarea la contextul dat, încât să devin plastilină în mâinile potrivite, modelabil în forma dorită de cine îmi intră în suflet.

Pentru că în ultima perioadă a fost dezbătut foarte mult subiectul educației sexuale, te rog, spune-ne care este părerea ta, mai ales că ești și tată? 

Nu sunt foarte la curent cu această dezbatare publică de la noi și știu doar cum arată curiculla din Austria, unde educația sexuală are o pondere extrem de importantă.

Sigur, tată de fată sau de băiat, vrei să-ți știi copilul informat pentru a lua cele mai bune decizii, la momentele potrivite ale vieții. Într-o lume supersexualizată ca cea în care trăim este oricum dificil să decelăm unde nu vedem pădurea de copaci, precum cat și cum să le spunem copiilor noștri.

Eu, unul, decrețel de meserie (zâmbește) ca mulți congeneri ai mei, am făcut la ‘seral’ cursurile de educație sexuală, în contextul primilor ani de după revoluția din decembrie 1989 și mărturisesc că, la vârsta pubertății, sunt cruciale intersecțiile viitorilor adulți cu educația sexuală elaborată (despre BTS-uri, despre contracepție, etc)

Daniel Pavel
Daniel Pavel prezentatorul Survivor Romania

Flash Q&A, cu Daniel Pavel

Una dintre pasiunile tale despre care nu știe neapărat foarte multă lume…

Colecționez arme albe, săbii, pumnale, cuțite — artefacte sau replici, deloc scumpe, ci doar amintiri ale unui trecut glorios din istoria omenirii când un luptător se pregătea în ani de practică și se confrunta de la egal cu alții ca el.

Cel mai bine te relaxezi când…

Navighez cu pânze.

Cel mai des te întrebi…

Despre identitatea mea spirituală și cum reușesc să mă ridic din căderile minții și ale sufletului… Si de ce murim.

Un subiect tabu încă în 2021 pe care ai vrea ca societatea să îl normalizeze…

Nu cred că 2021 și secolul 21 mai are tabuuri de normalizat. Poate asupra unui rol mai bine conturat al părintelui singur, fie acesta mamă sau tată; și în ideea regimului adopțiilor, din punct de vedere al  procedurii birocratice.

O seară de dans sau o seară cu filme?

Dans! Îmi place să dansez cu iubita mea.

Un sport extrem pe care l-ai practicat sau ai vrea să îl practici?

Motociclismul. Nu am reușit să mă apropii la tinerețe (zâmbește) dar poate merge ca pe roate acum.

Una dintre vulnerabilitățile tale este…

Mă aprind repede, de la un anume punct și, invariabil, pe nimicuri. Explozie și apoi regrete.

Pe repede-nainte sau în tihnă?

Întotdeauna, în tihnă (zâmbește). Dar după ce am ajuns în acel punct pe repede-nainte.

FOTO: @Kanal D

Citește și: Well… Summer Well

Nici un comentariu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata.