Diana Cosmin, Andreea Remețan și Iulia Ionescu ne oferă trei viziuni de viață eco-friendly

Am stat de vorbă cu trei femei cu voci puternice în Social Media, dar și la radio și în televiziune, pentru a afla ce înseamnă pentru ele a trăi responsabil. Haideți să le ascultăm.

Pentru ediția noastră dedicată sustenabilității, Diana Cosmin, redactor-șef & Owner Fine Society și Andreea Remețan, DJ @Virgin Radio Romania și blogger pe remestie.ro, născută chiar pe 22 aprilie, de Ziua Pământului, ne-au împărtășit câteva dintre schimbările pe care le-au făcut în viața lor de zi cu zi pentru a trăi mai responsabil, în timp ce Iulia Ionescu, gazda emisiunii iLike IT, ne-a ajutat să înțelegem cum putem transforma tehnologia într-un aliat eco-friendly.

Schimbări mici cu impact mare

Cu Diana Cosmin și Andreea Remețan

Când ai început să faci „mici schimbări” în viața ta de zi cu zi și cum ai reșuit să nu cazi în capcana „un gest atât de nesemnificativ nu va putea schimba mare lucru în dinamica lumii?”

Diana Cosmin: Cred că m-a ferit de el gândirea mea matematică. Mi-a plăcut mereu să citesc povești de marketing și de strategie de business și sunt celebrele situații de tipul „Compania X a renunțat la o dungă albă pe un buton și a economisit 2 milioane de euro pe an din vopsea”. Exact acest raționament l-am translatat în zona obiceiurilor „nesemnificative”: dacă eu nu mai folosesc pungi de plastic pentru gunoi, cumpărături etc, sunt măcar 365 de pungi pe an în minus. Dacă 10 oameni fac asta, sunt 3650… și tot așa. E exponențial. Chiar zilele trecute, pe ambalajul unui rimel, scria că „pentru că am renunțat la sigiliul din plastic, am economisit patru tone de plastic pe an”. Patru tone, de la un rimel. Punând în perspectivă, nimic nu mai e nesemnificativ.

Andreea Remețan: Mereu aud de la unii și alții că nu are rost să reciclezi, că oricum toate ajung în aceeași groapă și că România nu are nici resurse și nici capacitate de a recicla așa cum trebuie. Eu cred că asta e doar o scuză de a nu face nimic. E ca și cum ai spune că nu te îngrijești, pentru că odată și-odată tot o să mori. Eu cred în puterea exemplului și în faptul că, puțin cu puțin, fiecare dintre noi va ajunge să schimbe lumea.

Care au fost primele schimbări de stil de viață și ce te-a ajutat să le transformi în rutină?

Diana Cosmin: Lucrurile zilnice, repetitive: pungi de gunoi biodegradabile, pungi textile în loc de pungi de plastic… Sustenabilitatea s-a suprapus, pentru mine, cu o perioadă de simplificare profundă a vieții, în care am realizat că aveam mult balast: prea multe lucruri, obiceiuri și relații adunate din inerție, pe pilot automat, care îmi aglomerau existența și sufletul. A fost un noroc, fiindcă în momentul în care am ajuns „pe curat” cu tot, mi-a fost mult mai ușor să îmi asum o nouă filosofie de viață: să nu mai cumpăr decât lucruri pe care le iubesc, lucruri durabile din materiale naturale, să nu mai am de aruncat niciodată atâta balast, să nu las lucruri urâte în urmă. Simplificarea și sustenabilitatea s-au atras una pe cealaltă, în momentul în care am atins un echilibru.

Andreea Remețan: Am început să îmi îndrept atenția către sustenabilitate și reciclare odată cu apariția tot mai multor campanii din online. Oricât ar zice unii că influencerii nu influențează pe nimeni, iată că pe mine au reușit să mă influențeze în bine oameni pe care îi urmăresc în Social Media. Mai apoi, în urmă cu câțiva ani, să fie vreo 3, cam așa, a început în mod oficial și reciclarea selectivă în orașul unde locuiesc. Fiecare gospodărie are tomberoane dedicate pentru fracția uscată, astfel încât e imposibil să nu îți dorești să faci un pas în direcția asta.

Poate e puțin mai ușor să fii eco friendly la tine acasă, ar spune unii dintre noi — dar cum te raportezi la sustenabilitate în ceea ce privește jobul?

Diana Cosmin: Lucrez de acasă, așa că practic stilul meu de viață este și stilul de muncă, iar când ies în oraș aplic aceleași principii: refuz paiele de plastic sau cer paie de carton (în ultima vreme le atrag atenția localurilor că pot lua paie de carton) — și comand pe cât posibil de la restaurante care folosesc caserole biodegradabile. Sunt mai multe decât avem noi impresia.

Andreea Remețan: Să știi că sunt foarte atentă cum trăiesc, mai ales pentru că am înțeles de mult că resursele planetei noastre nu sunt inepuizabile. Un gest mic poate însemna enorm, mai ales dacă îl facem în fiecare zi și dacă îl transmitem mai departe și celor dragi nouă. Eu, de exemplu, la birou am renunțat la paharele de plastic. Îmi beau cafeaua și apa din cana mea inscripționată cu numele meu. (zâmbește) Sting luminile ca și cum aș fi acasă și sunt foarte atentă la câtă hârtie consum atât când vine vorba despre imprimantă, cât și despre prosoapele de hârtie de la baie și din bucătărie. Sunt gesturi mici, dar eu cred că ele vor ajunge să facă diferența.

Când călătorești, ai anumite obiceiuri sustenabile?

Diana Cosmin: Nu știu dacă e neaparat un obicei sustenabil în adevăratul sens al cuvântului, dar călătoresc tot mai light, nu car multe lucruri cu mine și încerc să nici nu „produc” multe gunoaie. Cred că e și o chestiune de bun-simț și mereu am avut instinctul de a refuza lucrurile inutile, în călătorii: pungi inutile, ambalaje voluminoase, facturi printate pe care știam că oricum le arunc la primul coș.

Andreea Remețan: A trecut atâta vreme de când nu am mai făcut asta, încât mai că n-aș ști ce să îți răspund. (zâmbește) Dar, gândindu-mă totuși la cum e Andreea călătoarea, îți spun că mă comport în orice loc, la fel ca acasă. Nu las apa să curgă aiurea, nu folosesc prosoape în exces, nu las luminile aprinse aiurea. Dacă mănânc la „all inclusive”, îmi pun în farfurie mai puțin, preferând să fac mai multe drumuri, în loc să umplu farfuria cu vârf și mai apoi să arunc mâncarea…

Spune-mi, te rog, un obicei din viața ta de zi cu zi de dinainte de a decide să trăiești conștient și responsabil față de mediul înconjurător, pe care azi nu l-ai mai accepta sub nicio formă?

Diana Cosmin: Aveam o perioadă în care munceam de dimineață până seara, mâncam pe apucate și, chiar dacă îmi făceam cumpărături săptămânale în ideea că „De luni nu mai sar mesele, mănânc sănătos etc”, ajungeam să arunc mâncare înainte să apuc s-o consum. Detest să arunc mâncare și de asta verific zilnic datele de expirare. Foarte rar ajung să mai arunc ceva.

Andreea Remețan: Cumpăratul bidoanelor cu apă – mai bine investești într-un filtru și nu mai produci munți întregi de plastic. Cumpăratul plaselor de la magazin – acum am mereu sacoșe textile în portbagaj. Risipa de mancare – prefer să merg mai des la cumpărături, în loc să arunc kilograme întregi de mâncare la final de săptămână. Nu mai arunc uleiul din tigaie în chiuvetă sau în toaletă. Doamne, ce obicei groaznic! Habar nu aveam cât de nociv poate fi. Nu mai primesc facturile tipărite acasă. Totul vine pe e-mail, frumușel. Sunt o mulțime de obiceiuri la care nu aș mai reveni. Habar nu am, de fapt, de ce le-am făcut până acum!!

Un obicei de care te-ai despărțit foarte greu și încă mai ai de „lucrat” ca să îl scoți din viața ta?

Diana Cosmin: Recipientele din plastic de la creme, detergenți… cum te învârți dai tot de plastic. E o luptă zilnică, dar singurul principiu care funcționează la mine este să cumpăr mai puțin, mai bun și să folosesc până la ultima picătură.

Andreea Remețan: Am de lucrat la pungile în care pun fructele pe care le cumpăr. Chiar dacă nu mai achiziționez plase, tot scap în punguțele acelea, când merg la cumpărături. Am săculeți speciali pentru fructe, dar îi uit de cele mai multe ori în torpedoul mașinii. La treaba asta recunosc că mai am de lucrat. Ah, și aș vrea să fac ceva în privința dischetelor demachiante, însă nu am găsit deocamdată soluția cea mai bună.

Cum ai resimțit — după o perioadă mai lungă cu noua rutină — toate aceste mici schimbări?

Diana Cosmin: Mi-au intrat în reflex și nu le mai simt ca pe eforturi conștiente într-o direcție. Cred că spre asta ar trebui să tindem cu toții: să atingem acea masă critică de obiceiuri bune, dincolo de care să nu mai existe strategie și planificare, ci doar instinct.

Andreea Remețan: Îmi place, pentru că știu că pic cu pic se face marea schimbare. Sunt și zile în care mă frustrez pentru că mi se pare că suntem foarte departe în lupta asta, însă nu mă las. Mă informez mereu, mai ales pentru că am înțeles că mereu am ceva nou de învățat. Știu că sunt departe de a ști totul despre reciclare, însă nu cedez. Uite, zilele trecute am aflat de la prietena mea, Andreea Perju (n.a. actriță și blogger), că plasticul închis la culoare, precum caserolele negre, nu se reciclează. Știați?

Cum ne ajută tehnologia să trăim eco-friendly?

Cu Iulia Ionescu, gazda emisiunii iLike IT


Cum se împacă sustenabilitatea cu tehnologia: sunt mai degrabă prieteni sau mai mult dușmani? Sau altfel spus, cum ar trebui să ne raportăm la tehnologie ca să fie un partener și nu un dușman?

Nu văd de ce nu poate exista o relație de prietenie între tehnologie și sustenabilitate. Cred că tocmai acesta este secretul unei relatii echilibrate și sănătoase cu tehnologia.  Este important de știut că fiecare alegere pe care o facem are impact, într-un fel sau altul, asupra mediului înconjurător. De exemplu, putem opta pentru o mașină care consumă mai puțin carburant sau, în loc să cumpărăm bax-uri de apă plată în fiecare săptămână, există varianta de a ne instala un filtru la apa de la chiuveta. Genul acesta de alegeri ne ajută să economisim și timp și bani.

Un alt exemplu este instalarea becurilor inteligente, care se sting singure atunci când nu suntem în încăpere. Acestea sunt soluții care există datorită tehnologiei. În plus, cred că primul lucru pe care ar trebui să-l facem pentru a crea în jurul nostru o atmosferă mult mai eco-friendly este să învățăm să renunțăm la electronicele de care nu mai avem nevoie. Este important să reciclăm, nu să le aruncăm la colțul străzii.

Din fericire, în România sunt tot mai multe asociații care se ocupă de treaba asta pentru noi. Nu ne costă nimic să apelăm la ei. Este un serviciu absolut gratuit. Tot ce trebuie să facem este să-i contactăm, iar ei vin acasă pentru a ridica electronicele de mici sau mari dimensiuni. Nu contează unde locuiești, dacă stai la bloc sau la casă. Dacă este vorba despre trei televizoare sau doar de un prăjitor de pâine care nu mai funcționează, ci doar să vrei să faci asta. Este o modalitate prin care chiar putem face diferența.

Cum influențează trendurile digitale din 2021 tehnologia sustenabilă? Ce este, de fapt, „sustenabilitatea digitală”?

Simplul fapt că petrecem mai mult timp acasă și mai puțin timp în trafic ne dovedește că trendurile digitale pot avea o influență pozitivă asupra tehnologiei sustenabile. Nu este neapărat ceva ce ne dorim, dar aceasta este realitatea. Anul 2020 ne-a dovedit că prin intermediul tehnologiei putem face foarte multe lucruri din fata laptopului și nu mai este nevoie să fim mereu pe drumuri. În plus, vedem că tot mai mulți oameni sunt interesați de mașinile electrice sau renunță total la autoturisme și își îndreaptă atenția către alte mijloace de transport.  Sunt decizii care pe termen lung pot avea un impact major asupra mediului înconjurător.

Care crezi că ar trebui să fie micile schimbări pe care oamenii să și le asume ca să contribuie măcar puțin la „o planetă mai sănătoasă”?

Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne informăm. De multe ori informația este chiar în fața noastră, dar o ignorăm. Câți oameni credeți că știu cu adevărat ce înseamnă sustenabilitatea? Pentru mulți este doar un termen nou pe care abia așteaptă să-l folosească. Anul acesta a fost lansat chiar și un ghid practic, care se numește „Sustenabil zi de zi” și poate fi comandat gratuit. Sper să ajungă la cât mai mulți oameni.

Câteva dintre obiceiurile tale sănătoase, de acasă, de la job, din călătorii?

Încerc să merg cât pot de des pe jos. Din fericire, nu locuiesc foarte departe de serviciu, dar chiar fac tot posibilul ca toate activitățile mele să se desfășoare cât mai aproape de casă pentru a evita să folosesc mașina. Mi-am instalat filtre de apă la chiuvetă pentru a nu mai cumpăra atât de multă apă plată. Prefer întotdeauna lumina naturală în schimbul celei artificiale și în general sunt atentă la tot ceea ce cumpăr. Încurajez folosirea produselor realizate din materiale sustenabile sau ambalate măcar în recipiente din materiale sustenabile. Sunt gesturi mici, dar dacă am face toți treaba asta chiar am putea face diferența. Datorăm asta mediului înconjurător.

Aplicații eco-friendly

„Dezvoltate chiar aici în România, create de asociații de mediu care în ultimii ani au depus eforturi uriașe pentru a ajuta mediul înconjurător — sper ca aceste servicii digitale să fie folosite de cât mai mulți oameni”, ne-a informat Iulia Ionescu.

  • Dau Gratis, disponibilă și sub forma unui site (www.daugratis.ro). Practic, dacă nu mai ai nevoie de anumite lucruri din casă le poți dona, cu ajutorul acestei platforme, celor care au mai mare nevoie de ele. Singura condiție este ca cei care își doresc aceste lucruri să vină singuri să le ridice de la adresa celui care le donează. Poți dona haine, televizoare, mobilă sau jocuri video, plante.
  • Inspectorul Pădurii, cu platforma www.inspectorulpadurii.ro, permite cetățenilor să vadă dacă un transport de lemne are sau nu aviz.  Sistemul e foarte intuitiv și te ajută să iei măsuri dacă observi acțiuni nepotrivite în pădurile din România.
  • Trash Out, aplicație a celor de la Let’s Do it Romania, prin intermediul căreia oamenii pot semnala zonele cu deșeuri aruncate la întâmplar.Mai există, de asemenea, sistemele Recolamp sau Environ care te ajută să afli unde este cel mai apropiat punct de colectare a deșeurilor electrice.

Foto: iStock. Alina Botică (Diana Cosmin), PRO TV (Iulia Ionescu), Marius Marin-Virgin Radio (Andreea Remețan).

Nici un comentariu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata.