Snobismul sau cultul consumatorismului

By  | 

Snob o’clock = Fenomen care descrie timpurile viciate, dictate de snobism, în care trăim și în care toată lumea pretinde că adoptă un stil de viață sănătos, moral, aplecat spre cultură, cu un spirit civic de nestăvilit. Asta ne face să ne întrebăm: câți adepți sunt contrafăcuți și câți autentici?

Trăim în epoca snobismului, asta e cert. Totuși, cum tragem linie între ce ni se potrivește cu adevărat și ce e în contradicție cu ceea ce suntem de fapt? Care sunt realele trenduri și cum ne delimităm de ce ne impun cu forță… „modele”?

Boală națională

Nu e nimic rău în a avea grijă de imaginea ta, a purta haine ale unor firme celebre și a-ți detoxifia organismul cu o dietă eco de tot respectul, însă trebuie să știi cât anume sacrifici pentru asta și în ce constă sacrificiul pe care-l comiți pentru a fi în linie cu occidentalii.

„Poate că ar fi bine să ne reamintim înțelesul termenului snob”, propune psihologul Valentin Pescaru, „și anume acea persoană care admiră și imită fără discernământ tot ce este la modă”.

Explicația preluată din DEX este oare puțin cam dură?

”Acest snobism se traduce însă și prin dorința de a fi în pas cu timpurile, de a fi actual, asta însemnând într-un fel să fii/să rămâi întodeauna tânără (doar vârstnicii sunt depășiți de vremuri, nu?)… cu orice preț.

Nu de puține ori, prețul plătit este foarte mare, căci vedem, de exemplu, tinere care se îmbracă „la modă” neținând cont de faptul că arată foarte rău, că pur și simplu nu le stă bine cu o haină sau cu un pantof la modă”, își expune specialistul punctul de vedere.

Atunci când preiei ceva de-a gata, riști să pari artificială.

Orice haină purtată doar pentru că e „in”, dietă cu verdețuri abordată doar ca să te alături „mișcării” contra junk-food-ului, vor părea false, ceea ce e mai rău pentru imaginea ta decât să fii în afara modei!

E nevoia de apartenență

Și nu e vorba numai de a fi în pas cu trendurile! Pur și simplu nu te poți plasa în afara curentului.

În acest context, merită amintit termenul de societate de consum, acea tendință globală apărută în secolul al XX-lea și care se referă la consumul excesiv și nemotivat de produse. De altfel, dependența de shopping este efectul manipulării producătorilor cu ajutorul reclamei.

Și nu-i așa că deși susținem sus și tare că preferăm un stil de viață curat din toate punctele de vedere, suntem dependenți de mașină (mai rău, conducem mașini înzestrate cu mulți cai putere, deci consum mare de combustibil) și facem risipă de alte resurse: „De exemplu email-urile pe care regăsim scris în subsolul paginii, cu verde, că am economisit nu știu cât lemn, când de fapt email-urile sunt tipărite, pentru a fi păstrate în arhivă”, continuă specialistul.„Este nevoia de a aparține unui grup, unei clase – nevoie naturală în fiecare individ”, explică dr. Pescaru.

Nu tot ce este la modă este cu adevărat valoros.

În mod paradoxal, valoarea este dată de proba timpului, de supraviețuirea acelui lucru, a acelui fapt peste timp. A fi la modă trebuie să fie în rezonanță cu restul personalității și abia atunci discutăm de autenticitate și, de ce nu, de valoarea reală a persoanei care încearcă să se adapteze la nou”, încheie psihologul Valentin Pescaru.

 

Sură foto: iStock

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *