#selfie: cum arăți de fapt în poze

By  | 

 

„Stai, așa arăt eu  în realitate?” Dacă vreodată te-ai deprimat din cauza unei fotografii cu tine, răspunsul corect ar putea fi… mai fă-ți câteva #selfie-uri. De Shannan Rouss

Pot să număr pe degetele de la o mână câte #selfie-uri mi-am făcut. Și nu numai din cauză că mi se pare ridicol, ci și deoarece chiar nu-mi place cum arăt în poze. Dacă cineva îndreaptă obiectivul unei camere foto către mine, îmi ascund fața de parcă aș vreo vedetă față în față cu un paparazzi insistent.

Nu cred că sunt neatrăgătoare. Dar când mă văd în poze? Sunt oripilată. Ochii mi se bulbucă, gura mi se îngustează, nasul ia proporții. Pomeții pe care credeam că îi am? Dispar. Mă întreb dacă pozele nu reflectă cumva realitatea. Ai putea spune că am suficientă stimă de sine, dar n-am deloc o părere bună despre „sinele” din poze.

Prin preajma nunții mele, eram destul de sceptică față de fotografii. Oare o să-mi placă cum arăt în cea mai importantă zi din viața mea și o să detest ceea ce voi vedea în fotografii?

Sperând să-mi depășesc aversiunea față de poze, am căutat pe Google „Nu-mi place cum arăt în poze.” Așa am dat peste articolul lui Nolan Feeney din The Atlantic.com – „De ce selfie-urile li se par ciudat celor care apar în ele”. Autorul vorbește despre teoria expunerii excesive, care duce la următoarea concluzie: cu cât vedem mai mult un anumit lucru, cu atât ne place mai mult. De aceea, prefer imaginea mea în oglindă în locul imaginii mele „reale” (cum arăt în fotografii).

Iar ceea ce văd în oglindă este o inversare a trăsăturilor noastre, nu ceea ce văd alții atunci când se uită la noi. Vrei o dovadă? Încearcă trucul ăsta: fă-ți un selfie Atunci când pozezi, apare ca o imagine în oglindă – ceea ce ești obișnuită să vezi. Odată ce declanșezi camera, oglinda se întoarce invers, devenind ceea ce văd alții atunci când te privesc. Dubios!

Articolul lui Feeney oferă o soluție pentru acestă problemă – fă-ți mai multe #selfie-uri. Și are sens, după părerea Pamelei Ruledge, dermatolog, director al Centrului de Cercetare pentru Psihologia Media.

„Un fotograf poate consuma o întreagă rolă de film în încercarea de a obține o poză bună”, spune Ruthledge. Deși poate părea narcisist, Ruthledge crede că mai multe selfie-uri poate îmbunătăți părerea despre noi înșine în poze. Este mult mai ușor să califici o poză drept „proastă”, și gata, nu o reflecție a imaginii tale reale.

Așa că am decis să pornesc pe drumul explorării lumii selfie-urilor.

La început, fotografiile n-au fost prea reușite – chiar deloc. Deci în loc să mă străduiesc să arăt bine, am decis să transform următoarele selfie-uri în glumițe, în sperența că vor fi ceva gen mutrele haioase ale Carei Delevingne (adorabile, dealtfel). Și… n-au fost.

Cu vreo două săptămâni înainte de nuntă, mi-am tuns și mi-am vopsit părul. Asta e, mi-am zis. Ocazia perfectă pentru a sharui un selfie demn de partajat.

Și iată că Ziua cea Mare a venit. Odată gătită și machiată, mi-am făcut un #wedding selfie cu câinele meu. Nu era cel mai bun instantaneu al câinelui meu, iar zâmbetul meu era cam prostesc, dar nu mi-a păsat. Mă simțeam mai puțin stresată de poză decât altă dată, dar am făcut doar una… Știu că o poză proastă nu ar trebui să fie o mare chestie, însă am nevoie de mai multe sesiuni de selfie-uri înainte să șterg una, nu numai din telefon, ci și din mintea mea.

 

 


Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *