Obiceiuri și tradiții românești de Crăciun

By  | 

Sărbătorile de iarnă se apropie, iar ziua naţională a României m-a făcut să mă gândesc la obiceiurile şi tradiţiile româneşti de Crăciun, pierdute printre cele pe care le-am preluat de la alţii. Poate că în zilele noastre Crăciunul a devent mai mult o sărbătoare mult prea comercială, care ne îndeamnă doar să cumpărăm cât mai multe cadouri, însă cred că merită să ne aducem aminte şi de obiceurile tradiţionale legate de această frumoasă sărbătoare.

Poate că cel mai important simbol al Crăciunului este bradul, care se împodobeşte în ajun, pe 24 decembrie. Una dintre cele mai mari bucurii ale copilăriei este să îţi ajuţi părinţii la împodobirea sa cu globuleţe, beteală, instalaţii de lumină şi steaua din vârf, chiar dacă atunci când eram mici aveam nevoie de puţin ajutor pentru a o aşeza la locul său. În noaptea de 24 spre 25, Moş Crăciun vine în casele noastre pentru a aşeza cadourile sub brad, unde le vom găsi atunci când ne trezim.

Decoratiuni de Craciun DIY: suporturi de lumanari (tutorial video)

Ce-ai zice ca anul acesta să faci acelaşi lucru şi cu iubitul tău? Petreceţi ajunul Crăciunului împreună, împodobiţi împreună bradul în timp ce savuraţi o ciocolată caldă sau un vin fiert alături de prăjiturele, apoi stingeţi lumina şi aprindeţi luminiţele. După ce adoarme, strecoară-te uşor din pat pentru a aşeza cadoul său sub brad. Cu siguranţă va aprecia gestul tău!

Un alt obicei foarte cunoscut este colindatul, la care participă atât copii, cât şi adulţi. Deşi acum colindătorii pornesc la treabă încă de la începutul lunii decembrie, colindul ar trebui să înceapă pe 24 decembrie şi să continue 2-3 zile. Cei care vin cu colindul sunt primiţi în casă pentru a aduce sănătate şi prosperitate şi sunt recompensaţi cu colaci, mere sau nuci sau, în zilele noastre, bani.

Craciun 2014: targuri de Craciun in Bucuresti

Însă în România mai există şi alte tradiţii. În Banat, de exemplu, focul din casă nu se stinge în ajunul Crăciunului, pentru ca anul ce urmează să fie spornic. În aceaşi seară, tinerii ieşeu în sat, băieţii având măşti de fete, în timp ce fetele aveau măşti de bărbaţi. Se intra în mai multe case şi se dansa, cei cu măşti de băiat luând la dans o fată şi invers.

În Maramureş există „buturuga de Crăciun”, o buturugă mare ce este aşezată pe foc de către bărbatul din casă, pentru ca focul din sobă să nu se stingă. În ziua de Crăciun chiar şi animalele primesc bunătăţuri numeroase, iar dacă se culcă pe partea stângă se spune că iarna va fi lungă şi geroasă.

În Moldova, femeile pregăteau în ajun masa de Crăciun care conţinea nu mai puţin de 12 feluri de mâncare, cele mai multe dintre ele conţinând carne din porcul ce tocmai a fost sacrificat. Însă nimeni nu trebuia să se atingă de mâncare până când preotul nu venea să sfinţească bucatele.

Ce cadouri sa NU oferi de Craciun

Mersul cu steaua provine din Bucovina şi tot de aici şi Pluguşorul, când tinerii mergeau la colindat fete nemăritate. Acestea au loc de Anul Nou, la fel ca jocurile caprei şi ale cerbului, unde colindătorii poartă măşti şi urmează un ritual bine regizat.

Cât despre Oltenia, în ajunul anului nou toţi membri familiei dau cu o nuia lungă şi flexibilă (numită joardă) în foc, în timp ce rostesc câteva versuri. Acest lucru are menirea de a proteja gospodăria de boli şi de a aduce un an bogat.

Tu cunoşteai toate aceste tradiţii?

 


Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *