Întârzii? Află cum poți să nu o mai faci!

By  | 

Îi trimiți un sms prietenei tale: ”Acum plec!” De fapt, ești încă în pat. Când ești recunoscută ca acea persoană care duce o luptă constantă cu timpul dar nu face nimic pentru a remedia situația, nu e neapărat bine. Întârzii? Află cum poți să nu o mai faci!

E opt dimineața și încă probezi coafuri înainte să fugi către birou. Sau e opt seara și intri val-vârtej în restaurantul unde prietenel tale te așteaptă, scuzându-te cu voce plângăreață, ”Știiiiu. Sunt oribilă.” Îți sună familiar? Poate ești fata aia – cea care mereu întârzie – din grupul tău de prieteni, colegi de muncă sau membri ai familiei. Într-un studiu din 2014 al YouGov, 22% din mileniali au recunoscut că întârzie la serviciu cel puțin o dată pe săptămână. Unul din motivele pe care le-au prezentat? ”Nu sunt penalizat pentru asta.”

Nu e chiar așa. Faptul că ești mereu în întârziere poate duce la resentimente în interiorul relațiilor tale și o eternă anxietate pentru tine.

“Una dintre cele mai predominante probleme pe care oamenii le au cu timpul e că mint mereu în ceea ce-l privește”, spune Lauren Hendel Zander, autoare a cărții Maybe It’s You și directoare a Handel Group, o companie de coaching personal și profesional.

Irosim atâta energie găsind mici scuze pentru a ne justifica întârzierea, în loc să încercăm să ne dăm seama de ce suntem predispuși la a nu ne respecta niciodată programul. Regăsește-te într-una din următoarele tipuri de personalitate, apoi fii sinceră cu felul cum trăsăturile, emoțiile și atitudinile tale îți pun piedică în viață.

Procrastinare extremă ”Funcționez mai bine sub presiune!”

Cu toții ne facem vinovați de tărăgănare, dar nu toți o facem într-o asemenea măsură. Asta spune Joseph Ferrari, PhD, profesor de psihologie la Universitatea DePaul și autor al cărții Still Procrastinating? E de părere că atunci când amâni, aștepți sau întârzii, adesea aduni informații pentru a-ți îndeplini mai bine țelul (de exemplu, te pregătești pentru o mai bună productivitate).

Tergiversarea, pe de altă parte, înseamnă să eviți în mod activ să iei vreo decizie, blocându-te până în ultimul moment, adesea făcându-te să întârzii. Da, până la urmă faci tot ceea ce trebuia să faci, dar între timp nivelul de stres la care te supui, ca să nu mai vorbesc de probabilitatea de a face greșeli, cresc simțitor.

Soluția. Fă pași mici pentru a evolua. Adrenalina pe care o simți atunci când ești în contratimp? Nu-ți dă deloc productivitatea aia extremă cu care te lauzi uneori. Într-unul din studiile realizate de Ferrari, cei care amânau au performat, de fapt, mai rău decât cei care își îndeplineau task-urile la timp. În cazul aptitudinilor personale, cum e, de exemplu, gătitul, sparge-ți țelul în pași mai mici. Cumpără ingredientele într-o zi, pregătește-le în alta și apucă-te cu gătit în cea de-a treia. Poți, de asemenea, să te răsplătești de fiecare dată când faci ceva la timp și să-ți setezi anumite restricții. Maxime Taquet, PhD și cercetător la Harvard Medical School, spune,

”Dacă muncești la ceva care nu te face cu adevărat fericită, făcând pentru o scurtă perioadă de timp altceva, care te bucură, poate fi modalitatea corectă de a te pune în starea de spirit potrivită pentru a continua cu acel proiect.” Te-ai blocat la jumătatea unei cerințe de muncă? Fă o plimbare sau intră pe Facebook cinci minute.

Fobie de angajamente ”Nu mă pot lega de planuri prestabilitate.”

Zander spune că genul acesta de spirite libere refuză să se lase ”blocate” într-un program rezonabil, de teamă că ar putea apărea ceva mai bun. ”Îi deranjează planurile concrete și așteaptă până le vine cheful să facă ceva – ceea ce înseamnă că rămân cu multe lucruri nefăcute”, explică ea. Cu alte cuvinte, rareori ajung la timp oriunde. ”Dacă aștepți ziua în care o să-ți placă angajamentele ca să te apuci, n-o să vină.”

Soluția. Comunică și respectă un plan. Poate te simți puternică pentru că nimeni nu se poate baza pe tine, poate te simți ca și cum lumea se învârte în jurul tău, dar să vezi când îți răspunde cineva cu aceeași metodă, spune Julie Morgenstern, expert în productivitate și autoare a cărții Time Management From the Inside Out.

Imaginează-ți cum e să fii în locul celoralți în acest scenariu (prietenii și membrii familiei), cei care pur și simplu încearcă să pună cap la cap un plan. În loc să-i duci cu zăhărelul, fii sinceră și vocală cu intențiile tale. Dacă ești chiar și puțin nehotărâtă în legătură cu un angajament, răspunde astfel: ”Hei, cina sună bine, dar s-ar putea să nu ajung până la urmă, așa că vă rog să faceți rezervarea fără mine.”

Subestimare ”N-ar trebui să dureze mai mult de un minut…”

Cei care subestimează timpul sunt bine intenționați, dar trăiesc într-o realitate alternativă, unde timpul nu are nicio însemnătate. ”Îi rog pe genul acesta de clienți să-mi spună cât timp cred că le trebuie pentru a îndeplini un task, după care le dau o anume perioadă de timp pentru a-l duce la bun sfârșit”, spune Zander. ”Când se epuizează timpul, își dau seama cât de mult au greșit în estimarea lor inițială.”

Le e teamă să afle că nu pot face totul sau dezvoltă obsesii pe chestii mărunte, care le consumă prea mult timp, adaugă Morgenstern. ”Dar atunci când o persoană analizează în avans ce are de făcut, se pune în poziția de a face alegeri mai bune.”

Soluția. Revino la realitate. Morgenstern își ajută clienții să scape de acest obicei punându-i să se cronometreze. Alege o situație sau proiect care de obicei te face să întârzii și analizează cu atenție cât timp îți ia să le duci la bun sfârșit în trei ocazii diferite. După care calculează media. Dacă ești oripilată de gaura neagră din programul tău, treci prin task-urile viitoare în avans și aplică fiecăruia una dintre cele patru reguli ale lui Morgenstern.

Șterge: Dacă e neimportant sau imposibil de făcut, poate poți să alegi să nu-l mai faci deloc. Amână: Reprogramează task-ul pentru un moment mai potrivit. Minimizează: Creează o scurtătură, de exemplu sparge un proiect mare în părți mai mici și dedică-i câte o oră în fiecare zi. Sau deleghează: Încredințează o parte (sau chiar întreg proiectul) altcuiva.

Martirizare ”Sunt atât de ocupată – pur și simplu nu sunt suficiente ore într-o zi!”

Martirii timpului se aruncă să facă totul pentru toată lumea, adesea neglijându-și propriile nevoi. Se oferă să găzduiască petrecerea de nuntă a verișoarei lor, să cumpere medicamentele pentru bunica și să creeze fișierele cu contactele de urgență de la birou, ceea ce adesea înseamnă că nu mai ajung la orele de Zumba pe care-și doresc de ceva vreme să le încerce sau să pună pe hârtie proiectul de care sunt pasionați. Deși se simt validați și folositori celorlalți (e frumos să te simți important în ochii celor din jur), se simt și copleșiți, nesatisfăcuți și sunt adesea ultimii care ajung la petrecere – un compromis zdravăn, care adesea duce la epuizare.

Soluția. Începe să spui nu. E adevărat că să spui da la tot te poate ajuta să-ți accelerezi avansarea în carieră – iar din punct de vedere social, nu ratezi nicio șansă de a ajuta un prieten. Dar angajându-te să le faci pe toate pentru toată lumea înseamnă că fiecare activitate în parte suferă și ție îți mai rămâne prea puțin timp pentru tine. La serviciu, când ți se dă o nouă responsabilitate, pe lângă cele pe care le ai deja, Morgenstern te sfătuiește să-ți cumperi un pic de timp înainte de a răspunde, ”Sigur că da!” Spune: ”Pare o chestie importantă.

Mi-ar plăcea să mă ocup, dar iată care sunt activitățile pe care le am momentan pe rol. Mă poți ajuta să aleg care e cea mai urgentă dintre ele?” Morgenstern spune că majoritatea angajatorilor vor respecta un răspuns bine gândit și matur, mai ales când asta înseamnă că munca va fi făcută cum trebuie. Același lucru se aplică și în cazul prietenilor și familiei, care ar prefera să petreacă timp cu cea mai prezentă versiune a ta.

FOTO: iStock. Adaptare: Roxana Dobriță

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *