Interviu cu Sandra Pralong (in exclusivitate)

By  | 

În paginile cărţii poţi citi mărturiile a 40 de personalităţi care au revenit din străinătate, care povestesc ce i-a motivat să se întoarcă acasă. Recent, a coordonat şi a lansat „Mai români decît românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România”, cel mai vîndut titlu Polirom la Salonul de Carte Bookfest. Mai jos ai un interviu în exclusivitate cu Sandra Pralong:

Cum aţi descrie, pe scurt, „Mai români decît românii? De ce se îndrăgostesc străinii de România”cuiva care nu ştie nimic despre ea?

O carte depre România, scrisă de străini, care ne oferă o altă perspectivă despre noi înşine.

Cum aţi ales „străinii” care au semnat textele din carte?

Pe mulţi dintre ei îi cunoşteam personal şi unora le-am cerut să-mi indice şi alţi prieteni. Nici o clipă nu am avut pretenţia să propun ceva reprezentativ. Întâmplarea face însă că s-au adunat oameni din 19 ţări şi toate cele cinci continente, cu o treime dintre coautori femei, şi intuiţia îmi spune că aceasta mică mostră din carte nu este prea îndepărtată de realitatea statistică.

Care au fost provocările şi obstacolele pe care le-aţi întâmpinat în realizarea acestui proiect?

Cel mai complicat să-i conving pe unii oameni să-şi scrie povestea – fiind foarte ocupaţi, mulţi dintre ei nu-şi găseau fie timpul, fie inspiraţia… Dar până la urmă cu toţii au cooperat cu multă bucurie – iar unii din cei mai ocupaţi au fost şi printre cei mai prompţi în a răspunde invitaţiei mele. În total, de la idee până la apariţia cărţii, întreg procesul de redactare, traducere etc. a durat cam doi ani.

Ce autori şi cărti v-au influenţat viaţa şi în ce mod?

Sunt nenumărate lecturile care îţi influenţează viaţa, poate fi o simplă frază citită într-un ziar, un interviu într-o revisăa sau o carte groasă în trei volume cum ar fi „Istoria credinţelor şi ideilor religioase” a lui Mircea Eliade. Mie îmi plac mult filozofii morali şi politici cum ar fi Rousseau, Locke, Hume şi Mills, şi mai ales filosofii ştiinţei cum ar fi Karl Popper sau Imre Lakatos.

Cartea mea de căpătâi cred ca rămâne „Structura revoluţiilor ştiinţifice” de Thomas Kuhn, pentru că arată cât de încet se mişcă percepţia noastră despre lumea care ne înconjoară şi cum inovaţia, în ştiinţă, ca peste tot, arareori vine din sistem, ci mai curând izvorăşte din afara lui. De asemenea, îmi place să citesc memorii şi biografii, dar acum citesc mai curând despre ortodoxie sau budism şi, în general, mă interesează filosofiile orientale, fie ele originale sau altoite de spiritualitatea „New Age”-ului American.

 

Comments

comments

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *