Jobul de la 9 la 5, varianta 2020

By  | 

Stop. Wait. Reset? Alerta care a apărut pe toate ecranele vieții noastre la început de primăvară — de la călătorii la întâlniri cu prietenii și spectacole — ne-a afectat la fel de mult și joburile. Ba chiar aș spune că ne-a afectat cel mai mult joburile: este trecut de jumătatea anului 2020 și încă nu ne-am lămurit pe deplin cum și unde o să lucrăm de acum înainte, ce proiecte au dispărut și ce meserii vor lua avânt. Vorba proverbului… It is still a work in progress.

De săptămâna viitoare încep să merg la birou”, îmi spune prietena mea Ana. „Am așteptat atât de mult să mă reîntâlnesc cu colegii, însă acum… mi se pare că-mi voi pierde timp în trafic, că va fi destul de dificil să stau cu masca pe față mai multe ore. Parcă mă obișnuisem cumva cu rutina de acasă”, a adăugat ea. „Nu știu ce vom face și în ce mod se va reorganiza totul”, îmi spune un alt amic, proprietarul unei cafenele micuțe. „Nu cred că va rămâne același personal, trebuie să reducem cheltuielile, să regândim modul de a servi oamenii.” „Angajăm curieri” scrie, pe de altă parte, la intrarea într-un sediu al unei mari firme de curierat.

„Zilele acestea m-au sunat o mulțime de clienți cărora le propusesem în urmă cu luni în urmă consultanță pentru servicii web sau magazine virtuale, îmi spune Alex, web designer. „Pur și simplu au explodat cererile acum, când toate businessurile vor să se mute pe online.” Toate sunt răspunsuri la aceeași întrebare: cum s-a schimbat modul de a lucra, de a face afaceri și de a ține afacerile pe roate în zilele incerte ale pandemiei mondiale. Un lucru e cert: puține lucruri vor fi ca înainte — bugetele se taie, firmele regândesc modul de a lucra pentru angajații lor, în timp ce guvernele caută modalități de a sprijini economia.

Cu siguranță, pandemia de Covid-19 ne-a dat peste cap planurile și predicțiile despre piața muncii. „Va crește șomajul, mai ales în industriile a căror activitate va continua să fie mult diminuată comparativ cu perioada anterioară: turism și ospitalitate, evenimente și sport. În plus, trebuie să ne așteptăm la modificări în activitatea fiecărei companii, schimbări care vor duce la restructurări”, subliniază specialistul HR Cosmina Noaghea, Consultant Choose2Develop.

Astfel, conform datelor citate de Ziarul Financiar, în România pandemia a trimis în șomaj în 2020 cel mai mare număr de angajați din ultimii doi ani. Mai mult, criza coronavirusului exercită efecte devastatoare asupra forţei de muncă la nivel global, peste un miliard de angajaţi fiind în situaţia în care pot fi concediaţi sau pot suferi scăderi salariale, potrivit Organizaţiei Mondiale a Muncii (OIM). Da, așa e, „ne-am cam speriat deja”.

Proiecte alternative, platforme pentru joburi și trocuri moderne

Pentru oamenii cu imaginație și un strop de inițiativă, lucrurile n-au stat pe loc, chiar în condițiile izolării totale și incertitudinii economice în toate domeniile de activitate. Astfel, o serie de proiecte menite să descurce, măcar un pic, ițele înnodate ale joburilor în anul de grație 2020 n-au întârziat să apară.

Accenture, unul dintre liderii mondiali în domeniul serviciilor profesionale a lansat, la începutul lunii mai, la New York, platforma People+Work Connect. Inițiativa globală reunește firmele nevoite să concedieze sau să trimită în șomaj tehnic angajații cu acele companii care au nevoie urgentă de personal. „Prin asigurarea vizibilității în timp real a companiilor care au nevoie de oameni, platforma People+Work Connect este concepută pentru a diminua impactul economic și social al virusului și pentru a ne ajuta să lucrăm împreună în beneficiul a sute de mii de oameni”, a motivat inițiativa Ellyn, Shook, Chief Leadership și director de resurse umane Accenture.

În România, Fundația EOS a lansat proiectul Acceleratorul de cariere în Cloud în parteneriat cu Microsoft România, prin programul global filantropic al Microsoft. Practic, tinerii în căutarea unui loc de muncă sunt ajutați să facă față provocărilor — sunt învățați să deprindă noi aptitudini, atât în zona de competențe tehnice (învățarea de tehnologii și limbaje de programare noi), cât și în zona de soft skills (gândire critică, analiză sau etică). „Joburile în domeniul IT vor continua să domine piața muncii în viitor”, spunea Laurențiu Bunescu, Directorul de Educație Digitală la Fundația EOS Romania. „Începem acest proiect pilot în România cu dorința de a aduce tehnologiile de cloud și inteligență artificială mai aproape de tinerii care își doresc cariere în domeniul digital, dar care au nevoie de un traseu structurat de formare, certificare și orientare spre joburile potrivite.” Astfel, în anul 2020, Acceleratorul de cariere în cloud va oferi cursuri specializate de AI și tehnologie cloud unui număr de aproximativ 500 de tineri care nu beneficiază de acces la astfel de cursuri sau oportunități de certificare a competențelor dobândite.

Nici freelancerii sau micii antreprenori nu au stat deoparte. #StayAlive a fost o comunitate inițiată de Mirela Bucovicean (Molecule-F) în care, online, timp de multe săptămâni, zilnic, micii întreprinzători din industrii creative au încins Zoom-ul în căutarea unor soluții pentru criză, și-au împărtășit experiențele și au încercat să caute răspunsuri întrebării care îi frământa pe toți: Ei bine, și-acum ce facem?!

Recent, Start-online.ro s-a lansat ca o patformă online prin intermediul căreia echipe multidisciplinare de specialiști ajută business-urile să se mute dinspre offline spre online — cu tot ce înseamnă acest lucru (web design, marketing, cercetare de piață, imagine, comunicare și producție publicitară).

Alte inițiative au încercat să schimbe paradigma de a gândi. NO.MAD Talks a lansat Kind Market, o platformă de schimb de servicii între freelancerii și antreprenorii locali — practic, un sistem de troc sau barter pentru produse și servicii. În primele trei săptămâni de la lansare, Kind Market a adunat peste 250 de înscrieri și peste 500 de match-uri — profesioniștii și-au pus la bătaie timpul și expertiza (consultanță, copywriting, digital marketing) iar micile afaceri locale au oferit produse în schimbul serviciilor necesare. „Să muncești câteva ore și să primești cafea de de la coffee shop-ul tău preferat sau produse de îngrijire realizate handmade nu sună chiar rău, nu? Iar, pe de altă parte, să ai sprijinul și know-how-ul unui specialist care să te ghideze rapid și eficient pentru a fi vizibil în online, în serviciile căruia poate nu ți-ai permite să investești pe timp de criză, e o oportunitate excelentă de creștere”, explica Iunieta Sandu, fondator NO.MAD Talks.

„În perioadele de criză unii se întorc în trecut, alții inovează. Spre exemplu, sistemul de troc a funcționat acum mulți ani în istorie; evident, nu poate să fie o soluție permanentă, pentru că oamenii au evoluat și au alte așteptări legate de munca lor, și modul în care le este recompensată. Dacă vorbim de sharing economy vedem că este o zonă care a crescut, dar conceptul este diferit. Cei care vor reuși să ia ceva din sistemul vechi de troc și să inoveze vor putea, cu siguranță, construi un business al viitorului”, explică Cosmina Noaghea, Consultant Choose2Develop.

Vrem să ne întoarcem la birou sau ne păstrăm biroul de acasă?

„Să-ți spun sincer, eu una aș prefera să lucrez mai mult de acasă”, îmi mărturisește o prietenă. „Mi se pare că sunt mai eficientă și, de ce să nu recunosc, am timp și de Pilates dimineața și de cursul de franceză seara, online.” Iar eu nu pot decât să-i dau dreptate. Avantaje? Mai puțin timp pe drumuri, o amprentă de carbon mai mică asupra planetei, niște economii la transport sau masa de prânz. Însă, pe de altă parte, îmi lipsesc întâlnirile cu colegii mei de breaslă, evenimentele și cafeaua la to-go în drum către întâlniri.

„Fiecare criză majoră determină anumite schimbări în modul în care oamenii își îndeplinesc sarcinile și își trăiesc viața. Iar efectele acestor schimbări pot să fie de scurtă și de lungă durată. În ceea ce privește efectele de scurtă durată, este foarte posibil ca o bună parte din populație (acolo unde mediul organizațional permite acest lucru) să aleagă să muncească mai mult de acasă. Iar aici este vorba în special de oamenii care au luat regulile de izolare foarte în serios și cărora acum le este greu să se expună la disconfortul ieșirii din casă. O altă parte dintre noi vor alege să iasă cât mai mult din casă, epuizați fiind de regulile de izolare.

Poate că una dintre lecțiile principale, după această stare de urgență, este aceea că am putea avea un program de muncă mult mai flexibil; că am putea îmbina mai mult munca de acasă cu zilele de activitate la birou – ceea ce poate fi o idee bună atât pentru angajat, cât și pentru angajator”, spune Gáspár György, psiholog clinician şi psihoterapeut relaţional.

Avantajele jobului remote nu se referă, însă, doar la angajați: un start-up românesc a evidențiat, într-un studiu, că la nivel internațional 56% dintre companii activează hibrid, iar 17% sunt total remote, iar ca urmare a muncii remote, angajatorii economisesc anual minim 11.000 euro/per angajat part-time remote, iar angajații minim 4.000 euro.

„De mai bine de 6 ani lucrez remote și independent având în vedere că domeniile în care activez îmi permit această flexibilitate”, spune Mara Eliza Barza, specialist Remote Work, PR și co-fondatoare a proiectului Remote-Stories.com. „Prin campania Pornim România Remote ne dorim să promovăm stilul de viață remote și să aducem în vederea angajaților că munca de la distanță nu înseamnă neapărat work from home”, spune Amalia Ștefan, specialist Remote Work & Travel Technology și co-fondatoare a proiectului Remote-Stories.com. „Aceștia au libertatea deplină de a lucra din diferite locații (cafenele, parcuri, restaurante), orașe (Constanța, pe malul mării, Brașov la poalele Tâmpei… sau într-o locație idilică din Maramureș). După o perioadă îndelungată de izolare la domiciliu oamenii au nevoie de socializare și activități în aer liber, dar care să le ofere siguranță.

Întrucât perioada de distanțare socială va fi în continuare recomandată — activitățile sociale outdoor sunt necesare menținerii unei vieți sănătoase. Un stil de viață sănătos presupune un echilibru între viața personală și profesională”, subliniază Amalia Ștefan.

Ce-i drept, unii au luat izolarea în casă mult prea în serios. „N-am ieșit de două luni decât în scopuri de supermarket și încă mi-e teamă să mă duc la birou. Sper că nu o să mă oblige să fac asta. Și îmi place mai mult așa, să lucrez mai singură”, afirmă Cristina, angajată a unei multinaționale la departamentul de marketing. Să fi exagerat pandemia aceasta reacțiile de izolare socială ale introvertiților?

„Aș sublinia faptul că, dacă cineva perpetuează această «retragere în casă» strict pe un fundal de frică și anxietate, este OK să-și permită această evitare preț de câteva zile (maximum 1-2 săptămâni). Însă, după aceea, este important să se expună la contextele de ieșire din casă și la socializare, pentru a nu-și îngrădi excesiv zona de confort. Personal, sunt un om cu o structură destul de precaută și anxioasă, dar am ales conștient ca, începând cu data de 15 mai, să mă expun încetul cu încetul la diferite contexte sociale – tocmai pentru că știu cât de mult mă poate copleși anxietatea, atunci când mă las pradă comportamentelor de evitare. Prin urmare, ține de responsabilitatea noastră să evităm răspândirea virusului, dar și să ne asumăm riscuri, în scopul de a avea grijă de sănătatea noastră mintală și relațională”, spune Gáspár György, psiholog clinician şi psihoterapeut relaţional.

Cum o să ne adaptăm, totuși, noii realități cu care ne vom confrunta, poate… de mâine? Este simplu: totul ține doar de noi și de modul în care suntem construiți.

„În multe companii oamenii lucrau de acasă o zi sau două pe săptămână și pentru acele companii activitatea a continuat firesc. Pentru companiile unde oamenii mergeau zilnic la birou a fost un efort de adaptare și pentru management și pentru fiecare angajat. Nu au cum să lucreze de acasă cei care își desfășoară activitatea în producție, events, ospitalitate și turism, linii aeriene etc. Ceilalți angajați își pot organiza activitatea de acasă cu ajutorul tehnologiei (toate activitățile de suport: contabilitate, resurse umane, juridic, vânzări, marketing)”, explică specialistul în HR Cosmina Noaghea, care continuă: „Unii se adaptează mai ușor și văd beneficiile lucrului de acasă (economisit timpul petrecut pe drum, lipsa întreruperilor din open space etc), alții se concentrează mai greu pentru că pot exista mulți factori de distragere și în acest mediu.

Putem avea surpriza să constatăm că ședințele online sunt mai scurte și eficiente, că avem nevoie de mai puțin timp să concepem ceva (prezentare, raport, contract, etc) pentru că nu ne întrerupe nimeni. Există și varianta în care ne luăm cu altele sau ne relaxăm prea mult și amânăm ce avem de făcut, dar cine este conștiincios și responsabil la birou va fi la fel și când lucrează de acasă. Munca la distanță este și un test pentru unii manageri care simt că au pierdut controlul asupra subordonaților pentru că nu îi văd, dar cei care simt astfel ar putea învăța că acest tip de control nu l-au avut niciodată”.

Perfect spus! Eu una știu sigur că, indiferent dacă am fost în România sau în Hong Kong, dacă am lucrat de acasă sau m-am dus în fiecare zi la birou de la 10 la… 22, am avut mereu grijă să-mi fac treaba așa cum trebuie. Pandemie sau nu, cafeaua mea la to-go va fi acolo, să-mi smulgă un zâmbet. So, keep on working.

Text: Alina Aliman

Foto: Getty Images

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *