Cum poți avea un business sustenabil în Romania

Nu te poți numi „un cetățean responsabil” dacă dezvolți o afacere și nu stabilești ce ai putea face ca ea să fie, în primul rând, un proiect sustenabil. De fapt, în 2021, s-ar putea să îți pierzi complet credibilitatea dacă nu oferi măcar puțin înapoi comunității din care faci parte. Despre ce înseamnă să îți asumi o astfel de responsabilitate în mediul antreprenorial autohton am dezbătut cu Dragoș Anastasiu, antreprenor și susținător al afacerilor durabile și sustenabile.

În afaceri, conceptul de sustenabilitate a apărut poate mult prea recent, acum 30 de ani, când economistul John Elkington a încercat să vină cu o modalitate prin care afacerile să se dezvolte durabil sau, altfel spus, să fie responsabile față de oameni și Planetă. Nu este neapărat tipul de discurs la care te-ai aștepta din partea oamenilor de afaceri din România sau, cel puțin, încă nu este un discurs atât de promovat. Auzim adesea remarci precum „avem probleme mai mari de rezolvat” când vine vorba de nivelul de sustenabilitate al unei afaceri. Haideți să vedem ce ar trebui să știm despre acest tip de new business.



Cum ar trebui să se raporteze oamenii de afaceri la comunitatea pe care o deservesc?

Fiecare afacere deservește o comunitate, dar și creează una. Cred că avem datorii și responsabilități față de fiecare dintre ele. În primul rând de a avea grijă ca afacerea noastră „să nu facă rău” și apoi să ajutăm acolo unde este nevoie și pe termen lung.

Care sunt primele metode de sustenabilitate financiară și economică pe care orice om de afaceri ar trebuie să le aplice indiferent de mediul în care activează?

Păstrarea resurselor disponibile pentru programe de dezvoltare pentru echipă, proiecte inovatoare și de cercetare, new business.

Care sunt cele care au avut succes în afacerile proprii?

În afacerile mele, eu am reinvestit mereu profitul pentru creștere și dezvoltare. Nu am creat organizații care să funcționeze exclusiv și neapărat pentru profit, ci am urmărit o construcție stabilă, în care oamenii să se simtă bine, să muncească cu plăcere, iar clienții să revină de drag la noi. Sustenabilitatea trebuie explicată, dacă nu este o nevoie imediată și evidentă. Când presupune o strategie pe termen lung, ea trebuie explicată și urmată de obiective împlinite, ca oamenii să creadă în proiect.

Care este diferența de abordare între afacerile mici/mijlocii și cele de dimensiuni mari?

Nu cred că este o rețetă. Am întâlnit afaceri mici, ambițioase, cu o misiune clară și răspicată îndreptată în această direcție și coloși care aveau în manualul de la firma mamă aceste lucruri notate și planificate. Îi admir pe primii, pentru că la ei este o chestiune de mentalitate, fac astfel pentru că aleg, sunt conștienți și și-au internalizat această direcție. Cred că le este mai greu decât celor mari, care vin cu setul de practici bine definite și testate pe alte piețe.

Cât contează inovarea pentru a avea o viziune sustenabilă corectă?

Inovarea este esențială pentru ca un business să continue să existe. Lucrurile se schimbă rapid, preocuparea către inovare te ajută să ții ochii deschiși în toate direcțiile.

Oferă insituțiile statului suport companiilor pentru dezvoltarea sustenabilă? Există legi sau proiecte naționale în acest sens?

Există preocupări, sunt chiar trecute pe hârtie, dar ele nu depășesc stadiul de teorie, din păcate; nu devin priorități și, mai degrabă, au de-a face cu competitivitatea.

Ați participat de curând la conferința Relansarea turismului românesc pe coordonate de sustenabilitate. Este acesta un „moment 0” al turismului în România?

Eu cred că da și sper să și fie. Turismul nu a fost niciodată o prioritate reală pentru guvernele României, deși a fost mereu una declarată. În afara câtorva măsuri, dintre care amintesc voucher-ele de vacanță și scăderea TVA-ului, au fost făcuți prea puțini pași concreți. Cele mai mari proiecte, cele mai importante reușite aparțin investitorilor privați. Ne-am luptat ca în PRR turismul să devină un capitol separat, dar încă se mai poartă discuții pe tema asta. Deocamdată, turismul este reprezentat doar prin câteva puncte.

În 2015 ați achiziționat Green Village Resort, o „investiție verde” și aveți participații la Valea Verde Resort. Ce înseamnă pentru dumneavoastră aceste investiții și ce alte proiecte aveți privind ecoturismul în România?

Mi-am dorit să dezvolt proiecte în industria ospitalității, am căutat mult și am vrut să nu fie un simplu hotel, într-un oraș, între betoane. La Green Village m-a atras amplasarea naturală, vecinătatea mării, complexitatea proiectului — în afara serviciilor de cazare, avem săli de cinema, camping, cinema în aer liber, bărci, SPA și altele. Și aici, ca și la Cund unde se află Valea Verde, comunitatea este ajutată de investițiile noastre. Nu doar pentru că mulți dintre ei lucrează în aceste resorturi, dar și pentru că foarte mulți turiști vin atrași de notorietatea hotelurilor și au șansa să descopere cum se trăiește în Deltă și în Transilvania.

Folosim materiale naturale, integrăm obiceiurile locale, preparatele specifice locului, ne implicăm în viața comunității și am vrea să o sprijinim mai mult, vrem ca șederea clienților la noi să fie o experiență, să li se potrivească și să le placă atât de mult încât să revină cât mai des. Astfel de proiecte mă interesează, cât mai naturale, cât mai aproape de natură, cu servicii extraordinare și o poveste puternică. De altfel, am creat o asociație RoBeLo, Romanian Best Locations, care are deja membri, pensiuni și hoteluri dintre cele mai frumoase din România, și care este deschisă și altora similari.

În raport cu alte țări, care dintre ele ar putea fi un model bun de aplicat și la noi?

Germania, Austria, țările nordice. Eu mă inspir mult din modelul german, îl și cunosc mai bine, dar cred că este o țară din care putem învăța foarte multe „best practices” în multe domenii.

Care sunt cele mai mari beneficii ale unui astfel de tip de business și de ce este sustenabilitatea în afaceri singurul viitor pe care ar trebui să ni-l asumăm?

Poate pentru că nu se mai poate altfel. Preocupările privind sustenabilitatea socială, economică și de mediu cresc, ceea ce arată că viitorul nu poate fi construit fără politici și programe clare și ferme, care să susțină dezvoltarea durabilă pe termen lung.

Apropo de Green Village Resort, de curând ați participat la emisiunea Șef sub acoperire de la PRO TV, unde ați încercat diverse joburi, inclusiv în acest resort. Cum a fost experiența?

A fost o experiență fabuloasă. Să poți să vezi cum se fac lucrurile în resort, la prima mână, fără să fii recunoscut, mi se pare că a fost ca un program de internship, cu atât mai prețios cu cât se întâmplă în propria ta firma.

În urma experienței din emisiune, ce lucruri ați descoperit despre business-ul dumnea-voastră, care pot fi îmbunătățite?

Știam că la Green Village este un întreg proces legat de transportat, pentru că tot ce ajunge acolo, vine cu barca, pe apă. Și știam că este un volum colosal, care nu poate fi micșorat, dar poate fi administrat diferit ca munca oamenilor să fie ușurată în noul sezon.

Din culise:
Dragoș Anastasiu este CEO Eurolines, Președinte al Coaliției pentru Dezvoltarea României, Președintele Camerei de Comerț Româno-Germană, antreprenor cu „investiții verzi”.

Foto: iStock

 

1 comentariu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata.