Cugetări anti sistem, de la biroul meu de-acasă

După un an petrecut în semi-izolare și lucrând confortabil de la distanță, ce ne-ar putea determina să ne întoarcem la biroul fizic cu program fix oferit de angajator? Pe de altă parte, chiar am fi mulțumiți să ne mutăm permanent birourile pe canapeaua de-acasă? Colaboratoarea noastră, Alina Aliman investighează fenomenul și aduce argumente pro și contra întoarcerii la birou.

Ieri, la ora 14.00, mi-am luat patinele din cui și am făcut o pauză, în mijlocul zilei, în Cișmigiu, pe gheață. OK, nimic neobișnuit aici, de vreme ce de mulți ani sunt freelancer, și m-am obișnuit să lucrez și să-mi petrec timpul liber în ritmul meu. Inedit era faptul că nu eram singurul adult de pe patinoar — și sincer, mă îndoiesc că toți lucrau în industrii creative, care să le permită o libertate de mișcare atât de mare în timpul așa-zisului program convențional de muncă „de la 9 la 5”. Ceea ce mă face să mă întreb: a schimbat pandemia atât de mult regulile jocului? I-a făcut pe mulți angajați să prefere un orar flexibil, de pe canapeaua de acasă, în locul unui birou cu ferestre mari, cafea și colegi sociabili cu care să ia masa de prânz?



birou acasa

Fiecare are povestea lui specială de spus.

„Eu știu sigur: de când lucrăm de acasă, trebuie să-mi pun ceasul să sune pe la ora 18.30 seara. Pentru că, altfel, mai ales în perioadele în care era frig, totul era închis și nici măcar de o plimbare în parc nu-mi ardea, nu mă opream din muncă până nu vedeam că s-a făcut 10” îmi spune Silviu, unul dintre angajații industriei IT.

„Pentru mine, lucrul de acasă a fost interesant o perioadă — mă trezeam fără grija traficului, puteam să fac cumpărăturile la prânz și să mai lucrez ceva seara. Dar apoi gândește-te cum trebuie să mă descurc cu doi copii adolescenți cu școala online, cu soțul care are și el diverse call-uri de la birou… Practic, fiecare eram încuiați în câte o cameră și încercam să nu facem gălăgie când mergeam să ne luăm ceva de mâncare din bucătărie. Sincer, mi-ar prinde bine o pauză de… acasă”, explică Adriana. 

„Eu nici nu vreau să mă întorc la birou”, îmi spune Carmen, asistent marketing. „În primul rând, mi-e foarte frică să nu mă îmbolnăvesc. Apoi, mi-am dat seama că nu mai pierd vremea în trafic, mănânc mai sănătos. Ce-i drept, uneori nu reușesc să mă desprind de calculator. Unii colegi presupun că, dacă tot lucrăm de acasă, ar trebui să răspund la e-mailuri și la 10 seara, când eu nu vreau decât să mă uit la un serial.”

Dorul de socializarea la cafea sau, din contră, ușurarea că nu mai întârzii dimineața la ședință, libertatea mai mare de mișcare și de organizare a programului propriu sau dorința de „deconectare” de la e-mail-uri sunt tot atâtea discuții de luat în calcul atunci când vine vorba despre cum o să arate peisajul locurilor de muncă în anul care a început deja.

Studiile făcute la nivel mondial arată că, de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30% și se preconizează că cifra va rămâne ridicată sau chiar va crește pe viitor.

Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor.

Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou.

Cum ne-a forțat pandemia să ne modificăm orarul de muncă?

Am început să lucrăm mai mult. Să stăm conectați cu orele la ecran. Am început să ne uităm mai des la casă și să ne propunem ieșiri cu colegii în afara celor virtuale.

Am început să facem Pilates la prânz și să reînvățăm matematica elementară la școala online în timp ce finalizăm bugetele într-un Excel.

„Dacă ne gândim la avantajele lucratului de acasă, unul dintre ele ar fi libertatea pe care o resimte angajatul în organizarea timpului (dacă nu există un program fix chiar și în cazul activității remote), apoi o creștere a productivității, organizarea mult mai eficientă a timpului, timp mai mult pentru propria persoană; altfel spus timpul petrecut în trafic poate fi înlocuit de sport, masaj, citit… fiecare cu pasiunile lui”, explică Elena Dionisie, managing partner wedohr.ro. Nu există însă doar avantaje la care să ne adaptăm. 

Citește și Pot să îți schimbi cariera la 180 de grade?

„Cu certitudine, felul în care am lucrat până acum necesită o reinterpretare. Tiparele comportamentale, stimulii auditivi, vizuali, olfactivi, tactili au fost și continuă să fie deprivați de informație, iar asta nu face decât să ne ducă mintea înspre a căuta constant lucrurile cu care eram obișnuiți și pe care acum nu le mai avem. Și acesta este și unul dintre motivele pentru care unii dintre noi respectăm mai greu normele sociale impuse de contextul pandemic”, punctează psihologul Raluca Anton, de la paginadepsihologie.ro.

Iar „deconectarea” de la programul de muncă, acel moment în care ajungeai acasă și lăsai deoparte toate ședințele, bugetele și planurile de la birou a cam dispărut din peisaj, când ești tentat să răspunzi la mesaje la orice oră din zi și din noapte pentru că… biroul tău e pe canapea.

Nu e de mirare că eurodeputații au cerut, recent, Comisiei Europene, o lege care să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice orele de lucru și de odihnă, fără repercusiuni pentru angajat. Potrivit acestora, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”.

Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19.

Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

birou acasa

Pro și contra a lucra acasă ca la birou

„Avantajele și riscurile unei perioade de timp prea mari petrecute în remote work depind destul de mult de situația fiecăruia și de cultura companiei pentru care lucrează”, explică Cosmina Noaghea, Consultant Choose2Develop.

„La modul general, a lucra de acasă înseamnă economie de timp cu drumul spre birou și înapoi, precum și posibilitatea de concentrare mai mare pe sarcini, pentru că, în teorie, nu apar întreruperi, așa cum se întâmpla într-un spațiu deschis la birou. Sigur că acasă pot apărea alți distractori (membri ai familiei, prieteni etc) și unii oameni se concentrează mai greu pe sarcinile de serviciu de acasă, pentru că s-au obișnuit ca spațiul în care fac acest lucru să fie biroul. Ca toate abilitățile, este o chestiune de antrenament și de adaptare. În companiile cu o cultură informală, care încurajează comunicarea față în față, pot apărea anumite blocaje, în timp ce în companiile orientate spre rezultate și procese, tehnologia ajută mult. După o perioadă de timp, în funcție și de cât de introvert sau extravert este fiecare și în ce tip de cultură este obișnuit să lucreze, oamenii simt nevoia de interacțiune față în față cu colegii și nevoia de a merge la birou”, încheie Cosmina Noaghea. 

Citește și Anul 2021 dă un refresh mediului profesional.

Nu mai vorbim despre faptul că, dincolo de schimbul de păreri față în față, ne lipsește interacțiunea cu ceilalți. Și chiar și micile bârfe de la cafea sau schimbul de păreri despre… ținuta pentru ședință — nu-i așa, admirația colegelor asupra modului în care te îmbrăcai îți creștea considerabil și motivația personală.

Astfel, un studiu efectuat de EY România și citat de Ziarul Financiar arăta că, la întrebarea „De ce v-ar plăcea să vă întoarceți la birou?”, pe primul loc în ierarhia răspunsurilor oferite de angajați se află „vreau să rămân integrat social”.

Pe de altă parte, angajații își exprimă interesul în menținerea unui anumit nivel de telemuncă, chiar dacă această opțiune nu existase înainte de pandemie: 63% dintre angajații care nu au lucrat de la distanță înainte de COVID-19 își doresc să muncească de acasă cel puțin o zi pe săptămână. Și asta chiar în condițiile în care 41% dintre cei chestionați susțineau că mediul de lucru pe care îl au acasă nu este unul optim (spaţiu insuficient, conectivitate internet de slabă calitate, alte probleme logistice).

„Lucratul de acasă fără o organizare și atenție crescută din partea companiilor, poate duce la o scădere a productivității și a interacțiunii dintre membrii echipei, altfel decât pentru task-urile uzuale.” — Elena Dionisie, Managing Partner wedohr.ro

„Un avantaj major ar putea fi faptul că, neavând acea suprastimulare de zi cu zi, mintea a avut timp de un respiro informațional. Acest «s-a pus lumea pe pauză» îi oferă și minții noastre o mică pauză, chiar dacă ne-am mutat în online și am avut tendința să supracompensam acolo”, explică psihologul Raluca Anton (paginadepsihologie.ro).

„ Poate că e un moment bun să învățăm să stăm mai mult decât o făceam înainte, iar acest «stăm» nu se referă la mobilitatea fizică, cât la cea care ține de a petrece timp cu noi înșine. Sigur, aici apare și unul dintre dezavantaje și anume faptul că ne este dificil să stăm. Nimeni nu ne-a învățat ce trebuie să facem atunci când petrecem timp cu noi înșine și cu gândurile noastre și atunci mereu vom caută scăpări, online-ul fiind cea mai facilă tehnică pe care o putem activa.

Un alt dezavantaj ar fi faptul că ne sunt complet influențate rutinele. Ceea ce făceam în mod normal până în martie 2020 nu mai există în aceeași formă. Astfel, pe lângă toate procesările pe care trebuie să le facem oricum datorită acestui context nou, ne-am trezit că este nevoie să ne reinterpretăm și felul în care trăim zi de zi și să modificăm comportamente pe care până acum le făceam pe pilot automat.”

Cum a arătat piața de joburi în 2020?

„În perioada pandemiei, în cadrul proiectelor we do HR am avut atât candidați care își doreau să lucreze exclusiv de acasă, cât și angajatori care, datorită specificului activității, nu pot organiza muncă remote”, spune Elena Dionisie.

„Dar, ca schimbare radicală aș spune, există o solicitare constantă din partea candidaților în ceea ce priveste «flexibilizarea» locului de muncă; altfel spus, să existe un mix între birou și remote. Cei mai mulți își doresc să aibă posibilitatea de a lucra de acasă, dar nu vor să lucreze constant de acasă, deoarece consideră că lucrul în echipă și interacțiunea fizică au foarte multe beneficii.”

„Am întâlnit candidați care au spus în cadrul interviurilor online că își doresc să lucreze de acasă exclusiv și au refuzat joburi care presupuneau prezența la birou, din motive care țineau de preocuparea pentru sănătatea proprie sau a cuiva din familie. Nu au fost foarte mulți. Însă am întâlnit și candidați care au spus că, după perioada stării de urgență, simțeau lipsa mersului de birou și a interacțiunii față în față cu colegii”, completează și Cosmina Noaghea.

Ce domenii au fost căutate în 2020? IT-ul a fost încă la putere. Tehnologia în general, industria pharma și retailerii produselor de larg consum au fost cei mai activi în domeniul recrutării.

Mai vrem să ne întoarcem la birou?

38% din români îşi doresc să lucreze şi de acasă, după criza Covid-19 şi doar 43% din angajaţii români sunt mulţumiţi de locul lor de muncă, arăta un studiu realizat de Randstad Workmonitor în luna decembrie 2020. Mulţi vor să se întoarcă la birou sau într-un sistem hibrid, pentru a socializa mai mult.

„Lucratul de acasă, însă fără o organizare și atenție crescută a companiilor, poate duce uneori la o scădere a productivității, la scăderea interacțiunii dintre membrii echipei, altfel decât pentru task-urile uzuale. Este necesar să existe diverse programe create și susținute de companii pentru a menține coeziunea echipei și pentru o bună organizare a task-urilor departamentale și interdepartamentale”, explică Elena Dionisie, managing partner wedohr.ro. Dar ne-am întoarce la birou?

„63% dintre angajații care nu au lucrat de la distanță înainte de COVID-19 își doresc să muncească de acasă cel puțin o zi pe săptămână. Și asta deși 41% dintre cei chestionați susțin că mediul de lucru pe care îl au acasă nu este unul optim.” — SURSĂ: Sondaj EY citat de Ziarul Finaciar

„Casa mea a fost mult timp și locul în care mi-am desfășurat «activitatea de birou», povestește Sonia Argint Ionescu, prezentator TV & founder doer.ro, obișnuită cu lucrul de acasă.

„Dar copiii mergeau la școală și la diverse activități extracurriculare. Deci acasă era liniște, iar eu puteam fi concentrată și creativă — atribute esențiale în activitatea mea. Ori copiii au nevoie de atenție, de supraveghere la școală (sau lupte de convingere că trebuie să facă școală online), de îngrijire (3 mese pe zi!!!). Da, sigur că ne adaptăm dacă este neapărat necesar, însă modul în care viața casnică și jobul se întrepătrund pe mine mă împiedică să dau randament în oricare dintre aceste aspecte. Prefer fără echivoc viața de dinainte de COVID. Nu sunt adepta statului în casă doar de teamă că «aș putea păți ceva».  Așadar nu prea văd avantaje în munca de acasă. În schimb mari dezavantaje pentru toți oamenii ar fi că ne sălbăticim, că trăim cu iluzia că în casă am fi protejați. Dacă ar fi așa bine să ne trăim viețile doar acasă, oare psihologii ar mai avea atât de mult de lucru cum au în perioada aceasta? Cred că viața (inclusiv cea profesională) se trăiește în libertate, nu într-un glob de cristal”, concluzionează Sonia Argint Ionescu.

Perfect de acord: echilibrul între acasă și birou (și, mai ales, o delimitare mai bună între cele două) este esențial. Și, uneori, aș adăuga eu, se poate asezona și cu o oră, pe gheață, la patinoar.

Sfaturi practice pentru cei care lucrează prea mult de acasă

Ce facem atunci când, însă, n-avem altă alternativă? Cum evităm suprasolicitarea, cum ne ferim de izolarea extremă și cum ne motivăm s-o luăm în fiecare zi de la capăt? Iată ce sfaturi ne dă Raluca Anton, de la Pagina de Psihologie.

#1 Tehnicile comportamentale sunt primul lucru care ar fi util de pus pe listă. Dacă până în 2020 ne trezeam la o anumită oră, mergeam în principiu pe același traseu către muncă, ne vedeam live cu aceiași colegi, auzeam aceleași sunete, acum nu le mai avem. Astfel, este necesar să construim rutine noi care să îi ofere minții predictibilitate pentru ziua de muncă. În plus, să ne asigurăm că avem un spațiu anume pe care să îl folosim numai pentru muncă. Creierul funcționează pe baza de ancore comportamentale, astfel e nevoie să ne construim un loc care să ne invite creierul la a lucra și nu la a ne relaxa.

#2 Să învățăm să luăm pauze dese, dar scurte. Să ne mișcăm, ne ridicăm de pe scaun, poate reușim să ne găsim o priveliște care să ne liniștească privirea și mintea.

#3 Este un moment bun să ne concentrăm pe lucruri simple și naturale pe care le face corpul, cum ar fi respirația. Asta nu îl ajută doar pe corp să funcționeze mai eficient, ci ajută și mintea să fie mai prezentă.

#4 Mintea are nevoie să aibă sens cu privire la ce face. Astfel, în timpului serviciul ar fi util să încercăm să ne implicăm în task-uri pe care poate anterior nu le luam în calcul. Ideea principală aici nu este să lucrăm mai mult, cât să oferim mai multă diversitate în activitățile pe care le desfășurăm.

#5 Chiar dacă suntem acasă și interacționăm cu puține persoane, să încercăm să comunicăm online cu cei cu care simțim că împărtășim aceleași valori și principii. Chiar dacă încă suntem destul de izolați fizic, nu este nevoie să ne izolăm și emoțional.

Material realizat de Alina Aliman, pentru ediția de martie a revistei Cosmopolitan.
Fotografii: Nick Onken | © Cosmopolitan

Nici un comentariu

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicata.