Drama iubirilor neimpartasite

Iubirea nefinalizata, care te mentine intr-un suspans continuu, se numara printre cele mai "serioase" surse de frustrari si tristete. Zile si nopti chinuite de aceeasi suferinta, aceleasi ganduri negre...

De ce nu ma iubeste? De ce nu vrea sa fie cu mine? De ce ma trateaza cu o asemenea indiferenta? Mustrari, constrangeri, indoieli, toate te macina fara oprire, facandu-te sa-ti pierzi increderea in tine.

Cu buna stiinta sau nu, mintea si sufletul tau refuza sa-l uite. Cum nu poti negocia cu sufletul, el va iubi cat si pe cine va vrea el, noi te sfatuim sa incerci sa ajungi la o intelegere cu ratiunea. O poti convinge sa-si vina in fire si sa vada realitatea lucrurilor: el este fie indragostit de altcineva, fie pur si simplu nu se gandeste la tine ca la o iubita.

Noi am vorbit cu psihologii si le-am cerut sa ne ajute cu sfaturi si trucuri de experti.

Conspiratia tacerii e cel mai aprig dusman

Atat cel care iubeste, cat si cel care este iubit, prelungesc agonia acestei situatii nefericite printr-o conspiratie a tacerii.

Claudiu Ganciu, specializat in psihoterapie individuala si terapie analitica de cuplu, ne spune cum stau de fapt lucrurile: "Simtindu-se vinovat ca face pe cineva sa sufere, cel care refuza relatia nu o face sigur pe el si hotarat ca asta este ceea ce vrea. Este ezitant, ceea ce marcheaza un conflict intre a dori sa refuze si a nu vrea sa provoace suferinta. De aici rezulta un raspuns ambivalent, care spune si «da», si «nu». Acest raspuns este cel care, de cele mai multe ori, intretine iubirea neimpartasita."

La randul lui, cel care nu vrea sa vada refuzul, amplifica la infinit micile semne care ii spun ca exista o sansa ca ei doi sa fie impreuna (Daca accepta sa ne vedem, inseamna ca de fapt tine la mine.).

"Abordand un comportament gen «ca si cum ar fi impreuna», cel care iubeste ramane prizonierul lumii proprii, refuzand sa vada realitatea, refuzand sa accepte ca pentru o relatie e nevoie de doua persoane", explica psihoterapeutul.

Puterea de a trece peste

Problemele adevarate incep cand aceasta iubire depresiva incepe sa-ti afecteze viata: nu te mai poti concentra la serviciu, te simti mereu slabita si trista, nu poti sa duci nici o activitate la bun sfarsit pentru ca esti mereu cu mintea in alta parte...

Stii si tu ca iubirea ta nu are nici o sansa, si totusi iti este practic imposibil sa mergi mai departe. De ce? "Pentru ca, desi realitatea este asa, exista credinta intr-un miracol, in ceva magic, in ceva ideal", imi spune domnul psihoterapeut Ganciu.

Partea buna este ca se vindeca. Nu, nu ascunzand, refuland suferinta, in speranta ca se va diminua in timp, ci confruntandu-ti direct lumea interioara. Trimite-ti "batalioanele" ratiunii peste acele tendinte de a idealiza si fantasma care iti fac atat de mult rau. Doar intelegand diferenta dintre ceea ce este real si ceea ce este un produs al imaginatiei tale vei putea sa mergi mai departe cu siguranta ca esti complet vindecata, pregatita sa te indragostesti de altcineva.