Pink, cea mai sexy diva dura a muzicii pop

"Sunteti gata sa fim dati afara de aici?" Pink ne intreaba asta in timp ce isi aprinde o tigara in curtea unui restaurant discret din Los Angeles. Desi chelnerita ne-a spus ca fumatul nu e permis, castigatoarea a doua premii Grammy s-a decis sa ignore avertismentul. Si desi am merita cu varf si indesat sa fim dati afara, nu-i de mirare ca nimeni nu indrazneste sa o faca.

Sincer acum, cine ar fi atat de nebun incat sa-i spuna uneia dintre cele mai de succes artiste pop a deceniului sa-si ia talpasita din restaurantul sau... mai ales la vederea tricepsilor atat de bine lucrati si a celor peste 20 de tatuaje?

Nu doar muschii si cerneala o fac insa pe Pink atat de... rea. Ea s-a transformat intr-o femeie care stie exact cine e: un dracusor care refuza sa i se spuna ce sa faca si care vrea totul sau nimic.

Atunci cand face ceva - fie in turneul mondial in care e prinsa, fie in mariaj, sau chiar in timpul acestui interviu -, o face pana la capat. Are insa si o parte vulnerabila, blanda, de care noi ne-am dat seama atunci cand le-a multumit, cu ochii mari, fericiti, fanilor care s-au apropiat de masa noastra pentru a-i cere un autograf.

"Mult timp am cautat ceva de care sa fiu mandra", spune cantareata de treizeci de ani. "Dar la un moment dat mi-am dat seama, stai putin, eu chiar fac ceea ce vreau sa fac. Nu ma obliga nimeni. O fac pur si simplu. Si asta e incredibil."

Rebela, rebela

Pink a incalcat regulile toata viata ei. Nascuta Alecia Beth Moore, a crescut in Doylestown, Pennsylvania, la vreo 30 de mile departare de Philadelphia.

"A fost greu", povesteste ea. "Radeam cand mama isi facea griji despre cum o sa fie cand o sa plec in Philly. Eram convinsa ca aveau sa fie mai putine droguri in orasul ala mare decat in asta, unde imi bateau practic la usa."

La noua ani, Pink deja fuma. La cativa ani dupa asta, a inceput sa consume - si sa vanda - droguri. Pe langa substantele halucinogene, ea a fost expusa de mica si la o gramada de probleme emotionale: parintii ei au divortat cand ea avea doar opt ani.

"Am crescut ascultand-o pe mama cum ii zicea tatei: «Esti un nemernic. Pleaca din casa mea». Dupa care el pleca si pe mama o apuca plansul." Ca sa faca fata situatiei, Pink canta de la fereastra camerei ei. Vocea i-a fost biletul afara din Doylestown.

La 16 ani, a facut parte dintr-un grup local de R&B numit Choice, semnand un contract cu LaFace Records. Cand Choice a ratat lansarea unui album, casa de discuri i-a oferit lui Pink o cariera solo.

In 2000, a debutat cu albumul "Can't Take Me Home..." care a vandut peste masura asteptarilor, devenind dublu platina. La aparitia acestei prime creatii solo, ea era inca o cantareata plina de ura, greu de inteles si mereu pusa pe cearta.

Din punct de vedere al creativitatii si al controlului asupra propriei muzici, cel de-al doilea album, "M!ssundaztood", a fost vadit superior. Hiturile au curs in valuri, de la "Get the Party Started", cea mai tare melodie de petrecere, la "So What", melodia ce a devenit un fel de anatema a celor care au trecut printr-o despartire urata, la "Stupid Girls", care lua in ras celebritatile ce ofereau publicului feminin modele proaste.

Asta nu inseamna insa ca e un outsider la Hollywood. "O admir pentru ca nu-i e frica sa fie ea insasi si sa spuna exact ceea ce gandeste", spune Nicole Richie, prietena lui Pink. "Lasa muzica sa vorbeasca pentru ea si nu o intereseaza sa urmeze trenduri sau sa se pastreze in lumina reflectoarelor. E incredibila ca si performer."